Alergiile alimentare și intoleranțele alimentare au devenit preocupări majore de sănătate, afectând o proporție semnificativă din populație.
Alergiile alimentare reprezintă o reacție complexă a organismului la anumite alimente, fiind adesea confundate cu intoleranțele alimentare. Acestea pot varia de la manifestări ușoare la simptome severe, uneori chiar periculoase pentru viață.
Alergiile alimentare sunt reacții ale sistemului imunitar care apar la scurt timp după ce se consumă anumite alimente, cum ar fi laptele, ouăle și arahidele. Printre factorii declanșatori obișnuiți se numără problemele digestive, urticaria și umflarea căilor respiratorii.
Cel mai bun tratament este evitarea alimentelor declanșatoare, iar simptomele severe trebuie raportate la o cameră de urgență. Alergiile alimentare afectează 8% dintre copiii sub 5 ani și 4% dintre adulți, neexistând niciun tratament.
Unii copii scapă de alergii pe măsură ce cresc. Intoleranța alimentară este o afecțiune mai puțin gravă, care nu implică sistemul imunitar, dar poate fi confundată cu alergiile alimentare. Este esențial să eviți alimentele declanșatoare și să soliciți asistență medicală dacă simptomele persistă.
Alergiile alimentare pot varia de la disconfort ușor la reacții severe, care pun viața în pericol. Simptomele apar, de obicei, la câteva minute sau două ore după ce ai consumat alimentul respectiv.
Simptomele comune includ furnicături sau mâncărimi în gură, urticarie, umflarea buzelor, a feței, a limbii, a gâtului, respirație șuierătoare, congestie nazală, dureri de burtă, diaree, greață, vărsături și amețeli. Aceste reacții pot pune viața în pericol sau pot fi ușoare, în funcție de toleranța și răspunsul individului la aliment, potrivit ACAAI.
Foto: Freepik @antoninavlasova
Alergiile alimentare pot declanșa anafilaxie, o reacție alergică severă care provoacă simptome care pun viața în pericol, cum ar fi constricția căilor respiratorii, umflarea gâtului, șoc, puls rapid și amețeli. Tratamentul de urgență este crucial, deoarece anafilaxia netratată poate duce la comă sau chiar la deces.
Dacă prezenți simptome de alergie alimentară după ce ai mâncat, solicită imediat asistență medicală, de preferință în timpul reacției, pentru a diagnostica afecțiunea. Dacă prezenți simptome de anafilaxie, cum ar fi constricția căilor respiratorii, șoc, puls rapid sau amețeli, cere imediat tratament de urgență.
Alergiile alimentare apar atunci când sistemul imunitar identifică în mod eronat un anumit aliment sau o anumită substanță ca fiind dăunătoare, declanșând eliberarea unui anticorp numit imunoglobulină E (IgE).
Aceasta neutralizează alergenul, provocând simptome. Data viitoare când mănânci chiar și o cantitate mică din acel aliment, anticorpii IgE îl detectează și eliberează histamină și alte substanțe chimice în fluxul sanguin, provocând simptome de alergie. Factorii declanșatori obișnuiți includ crustaceele, alunele, nucile, peștele, ouăle de pui, laptele de vacă, grâul și soia.
Intoleranța alimentară, o reacție la o altă substanță, poate provoca simptome precum greață, vărsături, crampe și diaree. În funcție de tip, cantități mici de alimente cu probleme pot fi consumate fără a provoca o reacție, în timp ce o adevărată alergie alimentară poate declanșa o reacție alergică chiar și cu o cantitate infimă. Diagnosticarea intoleranței alimentare este o provocare, deoarece unele persoane sunt sensibile la substanța sau ingredientul folosit în prepararea alimentelor.
Pentru a evita reacțiile alergice, elimină anumite alimente din dieta ta și ține la îndemână medicamente de urgență, cum ar fi autoinjectoarele cu epinefrină. Solicită asistență medicală imediat după ce ai folosit un autoinjector cu epinefrină și poartă o legitimație de alertă medicală unde sunt trecute alergiile tale specifice. Medicul poate prescrie medicamente pentru a reduce simptomele reacțiilor alergice.
În concluzie, înțelegerea diferenței dintre alergiile alimentare și intoleranțele alimentare și luarea măsurilor preventive adecvate poate fi esențială pentru menținerea sănătății și siguranței alimentare. Consultarea unui specialist și adoptarea unui plan de gestionare a alergiilor sunt pași critici în gestionarea acestei afecțiuni complexe.
Care e alergia ciudată pe care medicii alergologi au descoperit-o la români.
Alergiile sunt frecvente la începutul primăverii. Dar de ce unele persoane nu au nicio problemă din cauza polenului.
Alergiile pot varia de la simptome ușoare la reacții severe, incluzând dificultăți de respirație și anafilaxie.
Manichiura cu gel poate provoca alergii severe. O femeie a fost la un pas de a-și pierde degetele din cauza manichiurii.
În vremurile actuale există mai multe alergii decât în urmă cu o generație, însă părinții nu trebuie să intre în panică.
Fitofotodermatita apare cel mai frecvent în sezonul cald. Care sunt simptomele și când este cazul să vă prezentați la medic.
Alergia la alcool poate avea reacții severe. Află ce trebuie să faci dacă ai o alergie la alcool.
De la produse nepotrivite, la emoții sau condiții meteo, printre factorii apariției pielii intolerante.
Cum se poate scăpa de alergia la polenul de ambrozie.
La ce trebuie să fim atenți în cazul în care ne-au înțepat țânțarii. ”Pot deveni mortale”, susține dr. Tudor Ciuhodaru.
Boala celiacă reprezintă, de fapt, intoleranța autoimună pe care unele persoane o au la gluten.
Care e diferența dintre COVID-19 și alergii. Cum deosebești simptomele.
Răzvan Dragomir, medic chirurg ortoped la Spitalul Clinic SANADOR, ne-a vorbit despre ruptura de menisc.
Prezentatorul TV Răzvan Fodor spune că astmul l-a făcut să treacă prin momente teribile.
