Boala celiacă reprezintă, de fapt, intoleranța autoimună pe care unele persoane o au la gluten.
Boala celiacă poate afecta orice persoană. Alina Stănescu Pop, medic primar pediatrie de la Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și a Copilului a explicat la Vorbește Lumea de la Pro TV care sunt simptomele în cazul copiilor și ce trebuie făcut.
”În primul rând să lămurim ce este boala celiacă. E un necaz care apare atunci când la un anumit moment nu mai pot să tolerez nimic ce conține făină de grâu și începi să ai tulburări, nevoi speciale, probleme în foarte multe organe, disconfort. Nu poți exact să știi ce se întâmplă.
Poate să fie o chestie foarte evidentă, care să fie evident legată de sistemul digestiv sau poate să fie un lucru care are legătură cu oboseală, iritabilitate, lipsă de concentrare, chiar tulburare funcțională a ficatului, a inimii, atacă foarte multe organe. Deci să spunem că este un necaz al întregului organism”, a spus medicul Alina Stănescu Pop.
Apariția bolii celiace depinde de moștenirea genetică, dar poate fi influențată de diverși factori de mediu și de consumul de alimente care conțin gluten.
”Boala poate debuta absolut la orice vârstă. Te naști cu o sensibilitate despre care știi sau nu știi de ea. Dacă ai alți membri ai familiei cu aceeași problemă, se moștenește, nu de la mamă sau tată direct, dar există mai multe cazuri în familie, într-o anumită familie pot să fie mai mulți, deci dacă tu ai deja un membru al familiei afectat de boală celiac știi că ai deja această sensibilitate, dacă nu, pur și simplu nu știi.
Continui să mănânci făină de grâu, gluten și la un moment dat poate să ți se întâmple să nu mai poți face asta. Atunci apare boala celiacă. La absolut orice vârstă poate apare”, mai spune medicul.
Boala celiacă afectează mai ales intestinul subțire, dar și alte organe, și mai este cunoscută și sub denumirea de enteropatie glutenică. Este una dintre cele mai des întâlnite afecțiuni digestive cronice, însă, în același timp, este frecvent subdiagnosticată, fapt care poate presupune riscuri pentru pacienți.
”Dacă ești copil, poate să fie un semnal extrem de discret, adică nu poți să faci legătura sub nicio formă cu un lucru care ține de alimentație. De exemplu merg la școală, am un copil la școală, eu știu că nu sunt foarte înaltă. Tatăl copilului, nici el nu este foarte înalt, nu este un vlăjgan, deci înțeleg că poate am un copil care este mai mic de statură, dar într-o zi când merg să-l iau de la școală, observ că el este mai mic, mult mai mic decât decât cel mai mic copil din clasă. E o diferență evidentă. Și atunci sigur pot să îmi pun problema de ce copilul meu are o statură atât de mică, de ce e este pitic, să spunem.
Asta, de exemplu, poate fi una din manifestări, atât, doar asta oprește creșterea. Oprește creșterea. Dacă este debutată în perioada copilăriei, de exemplu, 3, 4, 5 ani o crește creșterea. Dacă debutează la prepubertate, oprește intrarea în pubertate fără doar și poate, adică dereglează global organismul”, a mai spus medicul Alina Stănescu Pop.
Vezi și: Afinele, beneficii și rol important pentru memorie. Care este cantitatea IDEALĂ
Semnele pot fi vizibile și la copiii mici, dar și la adolescenți.
”Din păcate, la copiii foarte mici poate să fie evident, adică burtica umflată, să fie balonat, să aibă tulburări, să devină constipați, adică lucruri care țin să mănânce mai prost, să li se facă greață, să se plângă de ceva care ține de sistemul digestiv. La copii mai mari poate să fie asta să oprească creșterea în înălțime, să oprească intrarea pubertate sau să nu facă nimic din toate astea, dar de exemplu să declanșeze o anemie.
Va avea amețeli, nu va dormi bine, va avea insomnii, părintele va certa pentru că este exact vârsta de adolescență în care nu vrea să se culce. Ai luat note proaste la școala pentru că n-ai chef să înveți. De fapt, își pierde capacitatea de atenție în primele 5 minute adică tulburări de genul ăsta, devine irascibil. Poate să fie simptom, izolată, absolut izolat”, a mai explicat medicul.
O diagnosticare corectă presupune efectuarea unei serii de analize medicale de laborator, după ce un pacient este suspectat ca suferind de boala celiacă din cauza simptomelor pe care le resimte.
”Se fac inițial analize din sânge, destul de simplu. Sunt două analize punctuale. Este important să nu se facă izolat, adică să nu se facă doar una din ele, ci ambele. Există niște anticorpi pe care organismul îi produce și care atacă propriul organism. Știți că de obicei, anticorpii luptă împotriva unui agresor care vine din afară. Ei bine, în boala asta, anticorpii, fac o confuzie. Ei se formează când înghiți, gluten sau făină de grâu, dar încep să lupte împotriva propriului organism. Acești anticorpi pot fi detectați în sânge relativ ușor”, a mai spus medicul Alina Stănescu Pop.
O persoană cu boala celiacă nu va tolera produsele care conțin gluten, astfel că ea va trebui să le consume doar pe acelea în compoziția cărora nu se găsește această proteină.
”Este o restricție, e un cuvânt foarte important. Indiferent ce tip de restricție faci în viața unui copil, chiar și a unui adult, dar la copil e mai dificil, scoți ceva. Dacă scoți ceva din alimentație, trebuie să pui ceva în loc. Ceea ce pui în loc trebuie să asigure starea de bine. Bucuria asta are calitatea vieții.
Nu mai poate mânca patiserii. Nimic din toate astea nu mai poate mânca. Există făină specială fără gluten, există și alte tipuri de variante, de exemplu făină de orez. Mulți dintre ei vor fi prieteni foarte mult cu porumbul.
Mănâncă tot felul de preparate din porumb, din orez, din făină specială, fără gluten, dar cred că nu asta este ceea ce îi deranjează cel mai tare. Glutenul se poate găsi în mezeluri pentru că este un extraordinar de bun conservant natural. Deci mezel cu conservant natural poate să însemne mezel cu gluten. Poate exista în rujul de buze.
Dacă sunt adult și am boală celiacă și sigur mă dau cu ruj de buze, trebuie să fiu atent pentru că nu cantități recurente de ruj eu le pot înghiți.
Nu poți să înghiți nici urme. Nu e ca la diabet, unde dacă scapi un dulce mai concentrat, vezi cum mai reglezi după aceea ziua sau vezi cum reglezi necesarul de insulină. Gutenul este otravă în situația asta și nu poți să înghiți nici măcar urme.
Dacă ai boală celiacă asta se întâmplă fără să poți preveni. Există articole care spun că ar fi important ca dacă un copil se naște dintr-o familie de risc să nu mănânce foarte mult gluten în primii 2 ani de viață.
Excesul de făinos în primii 2 ani poate să declanșeze boala mai devreme. Reversul discuției nu este valabil. Nu poți să manipulezi diversificarea când e mic, să nu îi dai grâu, să nu îi dai asta, să nu îi dea astea, să îi dai mai târziu că poate nu va face boala asta. Nu se poate, nu”, a mai precizat medicul.
"Ce am învățat eu la terapie e că nu suntem stăpânii lumii, nu suntem perfecți. Suntem destul de vulnerabili, câteodată greșim".
Un studiu arată că dieta asociată cu exerciţii fizice este cea mai eficientă metodă pentru combaterea grăsimii abdominale la copii.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Ce este un atac de panică și cum îl recunoști. Mulți oameni nu știu care sunt semnele, deși experimentează atacul de panică.
Diferențele dintre atacul de panică și infarct. Cum le recunoaștem și cum acționăm corect.
O aplicaţie de monitorizare şi informare medicală a gravidelor şi mamelor cu copii sub 1 an a fost lansată la Palatul Parlamentului.
"Acolo e un test al maturității din punct de vedere astrologic. Simți că ți se de lumea peste cap, nu înțelegi ce se mai întâmplă".
Expunerea copiilor sub 6 ani la ecrane ar trebui interzisă, recomandă cinci societăţi ştiinţifice franceze.
Consultaţii şi intervenţii gratuite pentru copiii cu malformaţii cardiace - în această săptămână, la Spitalul 'Grigore Alexandrescu'.
Exercițiul simplu care te ajută să scapi de burtă. Ce este ”mummy tummy”?
