Frauda online cu imagini și mesaje false ale medicilor devine o amenințare reală pentru sănătatea publică.
Rețelele sociale precum Instagram, Facebook și TikTok s-au transformat în principalele surse de informare pentru milioane de oameni. Totuși, această popularitate este exploatată de infractori care, prin tehnici avansate de inteligență artificială, falsifică imagini și sunete pentru a promova produse medicale în mod ilegal, folosindu-se chiar de imaginea unor medici renumiți.
Fenomenul dezinformării medicale devine tot mai periculos, iar autoritățile și specialiștii trag un semnal de alarmă cu privire la efectele grave asupra sănătății publice și la vulnerabilitatea cetățenilor în fața acestor înșelătorii digitale.
”Instagram, Facebook și TikTok sunt principal sursă de informare în ziua de azi și profită de această situație și promovează reclame chiar ilegale sau manipulează, cu ajutorul inteligenței artificiale, imaginea, sunetul, astfel încât pare că aceste sfaturi vin de la medici cunoscuți, de la profesioniști din domeniul sănătății.
Domnul profesor, domnul academician Irinel Popescu chiar a fost folosit de astfel de producători de conținut”, a spus jurnalistul Val Vâlcu.
"Devine o problemă juridică, după problema morală”, a spus acad. prof. dr. Irinel Popescu, realizatorul emisiunii Academia de Sănătate.
În fața avalanșei de clipuri false și manipulatoare care folosesc ilegal imaginea unor medici și promovează produse medicale dubioase, legislația oferă instrumente clare pentru combaterea acestui fenomen.
Atât din punct de vedere penal, cât și civil, există căi rapide și eficiente de a proteja drepturile persoanelor vizate și de a opri răspândirea dezinformării.
Totodată, noile reglementări europene, precum Digital Services Act, impun platformelor de social media obligația de a elimina conținutul ilegal, iar autoritățile naționale, cum este Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică, pot interveni prompt în cazuri cu impact asupra sănătății publice.
Avocatul Monica Cercelescu explică în detaliu aceste mecanisme și soluții juridice care pot fi folosite pentru a stopa aceste înșelătorii digitale.
”Să știți că instrumentele sunt foarte multe. În primul rând, avem în dreptul penal câteva infracțiuni care s-ar încadra la acest fenomen, pentru că, într-adevăr, este un fenomen. Din câte știu, și guvernatorul Băncii Naționale a fost ținta unui asemenea atac.
Am văzut și alți medici care au fost folosiți în astfel de clipuri. Mi-am dat seama că sunt falsuri, pentru că acei medici niciodată n-ar fi spus așa ceva despre diete sau n-ar fi recomandat cine știe ce medicamente.
Din punct de vedere penal, avem, de exemplu, infracțiunea de fals informatic – aceasta ar fi prima încălcare. Apoi, este vorba și despre violarea vieții private, pentru că folosirea datelor personale ale unei persoane, chiar dacă sunt falsificate prin inteligență artificială, implică imaginea și datele acesteia.
Din punct de vedere civil, există dreptul la imagine, care se referă la imaginea fizică a persoanei. Majoritatea oamenilor cred că dreptul la imagine este același cu dreptul la demnitate, dar, de fapt, sunt două lucruri diferite. Dreptul la imagine se referă strict la reprezentarea vizuală, în timp ce dreptul la demnitate vizează respectul pentru persoană. În plus, este implicat și dreptul la viață privată, întrucât sunt folosite date personale.
Așadar, și din punct de vedere penal, și civil, există instrumente. Ca să nu mai vorbim de faptul că, în prezent, avem și reglementări noi – cum ar fi Digital Services Act – care obligă platformele de social media să elimine orice conținut ilegal.
Unii spun că acțiunile civile durează mult, la fel și cele penale. Dar nu e chiar așa. Din punct de vedere civil, se poate apela inclusiv la ordonanța președințială, care permite solicitarea suspendării imediate a unui clip și obligarea platformei să-l dea jos.
Există, deci, multe soluții – care se aplică de la caz la caz. Mai ales dacă e vorba de un clip cu un subiect sensibil, cum ar fi vaccinurile, care poate pune în pericol sănătatea publică, se poate face o sesizare și la DNSC (Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică), care poate acționa imediat”, a spus Monica Cercelescu, avocat în Baroul București, în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.
Dr. Levente Vass, Vicepreședintele Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaților, este invitatul zilei la Academia de Sănătate.
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Prioritate la toaletă oriunde în țară. Cine are acest drept.
