Facebook, TikTok, Snapchat și Instagram, periculoase la vârsta de 50 de ani. Boala de care sunt legate. STUDIU
Un nou studiu de la Harvard a constatat că persoanele de 50 de ani care folosesc Facebook, TikTok, Snapchat și Instagram au „un risc substanțial mai mare” să facă o anumită boală. Anterior, un lung șir de...
Un nou studiu publicat JAMA Network Open (link direct studiu) avertizează că adulții de vârstă mijlocie au, de asemenea, un risc „substanțial” mai mare de a fi depresivi dacă sunt utilizatori ai rețelelor sociale.
Cercetătorii de la Universitatea Harvard au descoperit că adulții se simt și mai triști dacă folosesc platforme preferate de tineri, cum ar fi TikTok și Snapchat, posibil pentru că îi face să se simtă bătrâni. Ei au chestionat 5.400 de adulți americani cu o vârstă medie de 56 de ani, de două ori, o dată în mai 2020 și apoi, din nou, un an mai târziu.
Participanții au fost rugați să completeze un chestionar de sănătate mintală cu nouă întrebări și despre ce rețele sociale au folosit. Autorul principal al studiului, profesorul Roy Perlis, a declarat pentru NBC News că „oamenii care foloseau Facebook, cei care foloseau TikTok și cei care foloseau Snapchat aveau un risc mai mare să revină și să ne spună că se simt deprimați a doua oară când au completat sondajul”.
Dar cercetătorii nu au putut exclude faptul că persoanele depresive ar putea avea o probabilitate mai mare să se conecteze la rețelele sociale, poate ca o evadare din cotidianul lor tern.
Participanții au fost chestionați în timpul pandemiei de coronavirus - când ratele depresiei au crescut oricum, mai arată cercetătorii. La un an de la primul sondaj, 482 (9%) dintre participanți au arătat o deteriorare semnificativă clinic a sănătății lor mintale, obținând scoruri mai mari pentru posibilele semne de depresie.
Analizând datele colectate, cercetătorii au descoperit că, în general, persoanele care folosesc Snapchat, Facebook și TikTok au fost mai predispuse să raporteze sentimente de depresie în comparație cu anul precedent.
Utilizatorii Snapchat de vârstă mijlocie au fost aproape de două ori mai probabil să se simtă deprimați în comparație cu semenii lor care nu au folosit platforme de social media prin care se distribuie fotografii.
De asemenea, utilizatorii adulți mai în vârstă de TikTok au avut o probabilitate de 2,5 ori mai mare să se simtă defavorizați, în comparație cu persoane de aceeași vârstă care nu folosesc această platformă. Dar inversul a fost valabil pentru Facebook, unde persoanele sub 35 de ani au o probabilitate de 2,5 ori mai mare să se simtă deprimate.
Motivele exacte pentru care diferitele grupe de vârstă au avut risc diferit să se simtă deprimate în funcție de platforma de socializare pe care o folosesc nu sunt cunoscute. O teorie este că oamenii se simt mai deprimați pentru că folosesc platforme de socializare care nu se potrivesc cu profilul lor de vârstă, ceea ce îi face să se simtă bătrâni și nesincronizați.
Snapchat este popular în principal în rândul persoanelor sub 35 de ani, iar principala populație demografică a TikTok este și mai tânără, majoritatea utilizatorilor fiind în vârstă de circa 20 de ani. Asta în timp ce Facebook, unul dintre giganții rețelelor sociale inițiale, are mai mulți utilizatori mai în vârstă.
Cu toate acestea, concluziile studiului sunt limitate, deoarece nu a măsurat modul în care oamenii foloseau adesea rețelele sociale și ce fel de conținut accesau.
Profesorul Perlis, psihiatru la Harvard, a adăugat că, mai degrabă e posibil ca nu rețelele sociale în sine să provoace depresie și faptul că ai simptome de depresie să fie cel care te face să folosești aceste platforme. „În special, utilizarea rețelelor sociale poate fi pur și simplu un marker al vulnerabilității subiacente la depresie”, a spus el.
Autorii studiului au spus că descoperirile lor se adaugă lucrărilor anterioare cu privire la utilizarea rețelelor sociale și a sănătății mintale la tineri, extinzând aceste constatări la grupurile demografice mai în vârstă. În ultimii ani, platformele de rețele de socializare au fost puse sub lupă din cauza efectelor negative pe care le au asupra sănătății mintale și asupra imaginii corporale a oamenilor, în special la copiii mici.
-
Studiul care schimbă tot ce știam despre accidentul vascular cerebral15.05.2026, 09:33
-
-
Hobby-ul care încetinește îmbătrânirea. Ce au descoperit cercetătorii14.05.2026, 23:46
-
-
Cum te poate ajuta un psihiatru să îți recapeți echilibrul
EXCLUSIV Impactul reclamelor din mediul online. Simona Trifu: I s-a încălcat spațiul personal. Are o structură paranoidă
Medicamentele pentru diabet pot ajuta la reducerea dependenței de alcool. Ce spun cercetările medicale
Tulburarea de anxietate socială: cauze, simptome și opțiuni de tratament. Care sunt factorii declanșatori pentru această afecțiune
EXCLUSIV Tratamentul pentru episoadele maniacale, reaprobat. Gabriel Diaconu: Nu e un tratament revoluționar. Nu îl avem în Europa. Noi avem altceva, dar face cam același lucru
ARFID: ce este, cum se manifestă și de ce nu e doar “moft la mâncare”
Înțelegerea blocajului funcțional: simptome, cauze și intervenții
Dislexia: tulburarea de învățare care afectează milioane. Cauze, diagnostic și tratament
Află cum să recunoști semnele și simptomele dislexiei și cum poate fi diagnosticată această tulburare de învățare.
Schimbările mici din rutina zilnică ce pot ameliora depresia. Sănătatea mintală îmbunătățită de somn, soare și exerciții fizice
Depresia afectează milioane de oameni la nivel global, iar schimbările simple în stilul de viață pot sprijini gestionarea acestei afecțiuni.
Terapia cu realitate virtuală. O alternativă promițătoare pentru depresie
Un studiu recent aduce în discuție eficacitatea terapiei cu realitate virtuală în tratarea tulburării depresive majore.
Social media și impactul său asupra sănătății mintale. Efectele pozitive și negative când petreci prea mult timp pe rețelele sociale
EXCLUSIV Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
EXCLUSIV Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
Fumatul: obiceiul care te controlează. Cum să învingi dependența de nicotină
Traumele din copilărie pot avea legătură cu dezvoltarea tulburării de personalitate histrionică. Ce este această afecțiune și care sunt metodele de tratament
EXCLUSIV Digitalizarea, impact asupra sănătății mintale. Dr. Mihai Bran: Ești bombardat
Utilizarea excesivă a tehnologiei poate duce la dezvoltarea unei dependențe, similară cu alte tipuri de dependențe comportamentale.
EXCLUSIV Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Etapele alcolismului. Cum evoluează consumul excesiv de alcool către dependență
Tulburarea de stres post-traumatic: simptome și metode de tratament. Cum apare și ce impact are asupra sănătății mintale
EXCLUSIV Una din cauzele care duc la afecțiuni mintale. Radu Leca: Comportamentul oscilează. Poate fi psihotic, isteric, furios, agresiv
Acesta este unul din motivele pentru care apar afecțiunile mintale. Care este eroarea fundamentală.
