Facebook, TikTok, Snapchat și Instagram, periculoase la vârsta de 50 de ani. Boala de care sunt legate. STUDIU
Un nou studiu de la Harvard a constatat că persoanele de 50 de ani care folosesc Facebook, TikTok, Snapchat și Instagram au „un risc substanțial mai mare” să facă o anumită boală. Anterior, un lung șir de...
Un nou studiu publicat JAMA Network Open (link direct studiu) avertizează că adulții de vârstă mijlocie au, de asemenea, un risc „substanțial” mai mare de a fi depresivi dacă sunt utilizatori ai rețelelor sociale.
Cercetătorii de la Universitatea Harvard au descoperit că adulții se simt și mai triști dacă folosesc platforme preferate de tineri, cum ar fi TikTok și Snapchat, posibil pentru că îi face să se simtă bătrâni. Ei au chestionat 5.400 de adulți americani cu o vârstă medie de 56 de ani, de două ori, o dată în mai 2020 și apoi, din nou, un an mai târziu.
Participanții au fost rugați să completeze un chestionar de sănătate mintală cu nouă întrebări și despre ce rețele sociale au folosit. Autorul principal al studiului, profesorul Roy Perlis, a declarat pentru NBC News că „oamenii care foloseau Facebook, cei care foloseau TikTok și cei care foloseau Snapchat aveau un risc mai mare să revină și să ne spună că se simt deprimați a doua oară când au completat sondajul”.
Dar cercetătorii nu au putut exclude faptul că persoanele depresive ar putea avea o probabilitate mai mare să se conecteze la rețelele sociale, poate ca o evadare din cotidianul lor tern.
Participanții au fost chestionați în timpul pandemiei de coronavirus - când ratele depresiei au crescut oricum, mai arată cercetătorii. La un an de la primul sondaj, 482 (9%) dintre participanți au arătat o deteriorare semnificativă clinic a sănătății lor mintale, obținând scoruri mai mari pentru posibilele semne de depresie.
Analizând datele colectate, cercetătorii au descoperit că, în general, persoanele care folosesc Snapchat, Facebook și TikTok au fost mai predispuse să raporteze sentimente de depresie în comparație cu anul precedent.
Utilizatorii Snapchat de vârstă mijlocie au fost aproape de două ori mai probabil să se simtă deprimați în comparație cu semenii lor care nu au folosit platforme de social media prin care se distribuie fotografii.
De asemenea, utilizatorii adulți mai în vârstă de TikTok au avut o probabilitate de 2,5 ori mai mare să se simtă defavorizați, în comparație cu persoane de aceeași vârstă care nu folosesc această platformă. Dar inversul a fost valabil pentru Facebook, unde persoanele sub 35 de ani au o probabilitate de 2,5 ori mai mare să se simtă deprimate.
Motivele exacte pentru care diferitele grupe de vârstă au avut risc diferit să se simtă deprimate în funcție de platforma de socializare pe care o folosesc nu sunt cunoscute. O teorie este că oamenii se simt mai deprimați pentru că folosesc platforme de socializare care nu se potrivesc cu profilul lor de vârstă, ceea ce îi face să se simtă bătrâni și nesincronizați.
Snapchat este popular în principal în rândul persoanelor sub 35 de ani, iar principala populație demografică a TikTok este și mai tânără, majoritatea utilizatorilor fiind în vârstă de circa 20 de ani. Asta în timp ce Facebook, unul dintre giganții rețelelor sociale inițiale, are mai mulți utilizatori mai în vârstă.
Cu toate acestea, concluziile studiului sunt limitate, deoarece nu a măsurat modul în care oamenii foloseau adesea rețelele sociale și ce fel de conținut accesau.
Profesorul Perlis, psihiatru la Harvard, a adăugat că, mai degrabă e posibil ca nu rețelele sociale în sine să provoace depresie și faptul că ai simptome de depresie să fie cel care te face să folosești aceste platforme. „În special, utilizarea rețelelor sociale poate fi pur și simplu un marker al vulnerabilității subiacente la depresie”, a spus el.
Autorii studiului au spus că descoperirile lor se adaugă lucrărilor anterioare cu privire la utilizarea rețelelor sociale și a sănătății mintale la tineri, extinzând aceste constatări la grupurile demografice mai în vârstă. În ultimii ani, platformele de rețele de socializare au fost puse sub lupă din cauza efectelor negative pe care le au asupra sănătății mintale și asupra imaginii corporale a oamenilor, în special la copiii mici.
-
-
-
-
De ce se mai face chimioterapie când cancerul nu mai poate fi vindecat15.09.2026, 15:48
-
Sindromul impostorului: o capcană psihologică modernă. Adevărul despre îndoiala de sine și succesul aparent
Depresia poate cauza pierderi de memorie. Cum facem față deficiențelor cognitive induse de depresie
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
Dependența: cum recunoști primele semne și ce metode de prevenție funcționează. Tulburări de consum și dependențe comportamentale
Înțelegerea blocajului funcțional: simptome, cauze și intervenții
Ce subiecte poți să abordezi în cadrul ședinței de terapie. Cum se construiește încrederea în relația client-terapeut
Ce este arachnophobia, una dintre cele mai comune fobii ale oamenilor. Cum faci diferența între frică și fobie
EXCLUSIV Furia narcisistă: cum se manifestă și care sunt primele semne. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu: Se simte amenințat sau respins în mod real
Ce este și cum se manifestă furia narcisistă. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu ne-a vorbit despre primele semne.
De ce oamenii ascultă muzică tristă. Impactul muzicii triste asupra stării de spirit nu este întotdeauna același
EXCLUSIV Mituri și concepții greșite despre terapie. Ecaterina Bănică: Trăim într-o societate care are încă o mentalitate mecanicistă asupra omului
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
Medicamentele pentru diabet pot ajuta la reducerea dependenței de alcool. Ce spun cercetările medicale
EXCLUSIV Anxietatea și depresia, combinație periculoasă în context oncologic. Psihiatrul, rol-cheie în tratament. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Greu de tratat
Cum se pune diagnosticul de depresie. Dr. Eduard Petru Moțoescu: 9 criterii ușor de recunoscut. Criteriul temporal este foarte important
EXCLUSIV Boala de care putem suferi mulți dintre noi. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Nu sună bine. E greu de spus în cuvinte
Neurodivergența ca resursă valorosă la locul de muncă. Cum să înțelegi și să valorifici abilitățile neurodivergenților
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Ce se întâmplă în creier în primele săptămâni de tratament cu antidepresive
Pisicile și schizofrenia: o influență majoră asupra riscului de schizofrenie. Ce spun ultimele studii
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
Tulburarea de doliu prelungit, inclusă în manualele de diagnostic. Are impact pe termen lung
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
Tulburarea de stres post-traumatic: simptome și metode de tratament. Cum apare și ce impact are asupra sănătății mintale
Diferența dintre gândurile intruzive și impulsive. Cum ne influențează comportamentul
Află mai multe despre diferențele și asemănările dintre gândurile intruzive și cele impulsive.
Crezi că ești prea tânăr pentru demență? Adevărul te va șoca. Dacă UIȚI deja lucruri, citește asta!
Dislexia: tulburarea de învățare care afectează milioane. Cauze, diagnostic și tratament
Află cum să recunoști semnele și simptomele dislexiei și cum poate fi diagnosticată această tulburare de învățare.
