Facebook, TikTok, Snapchat și Instagram, periculoase la vârsta de 50 de ani. Boala de care sunt legate. STUDIU

Un nou studiu de la Harvard a constatat că persoanele de 50 de ani care folosesc Facebook, TikTok, Snapchat și Instagram au „un risc substanțial mai mare” să facă o anumită boală. Anterior, un lung șir de...
Un nou studiu publicat JAMA Network Open (link direct studiu) avertizează că adulții de vârstă mijlocie au, de asemenea, un risc „substanțial” mai mare de a fi depresivi dacă sunt utilizatori ai rețelelor sociale.
Cercetătorii de la Universitatea Harvard au descoperit că adulții se simt și mai triști dacă folosesc platforme preferate de tineri, cum ar fi TikTok și Snapchat, posibil pentru că îi face să se simtă bătrâni. Ei au chestionat 5.400 de adulți americani cu o vârstă medie de 56 de ani, de două ori, o dată în mai 2020 și apoi, din nou, un an mai târziu.
Participanții au fost rugați să completeze un chestionar de sănătate mintală cu nouă întrebări și despre ce rețele sociale au folosit. Autorul principal al studiului, profesorul Roy Perlis, a declarat pentru NBC News că „oamenii care foloseau Facebook, cei care foloseau TikTok și cei care foloseau Snapchat aveau un risc mai mare să revină și să ne spună că se simt deprimați a doua oară când au completat sondajul”.
Dar cercetătorii nu au putut exclude faptul că persoanele depresive ar putea avea o probabilitate mai mare să se conecteze la rețelele sociale, poate ca o evadare din cotidianul lor tern.
Participanții au fost chestionați în timpul pandemiei de coronavirus - când ratele depresiei au crescut oricum, mai arată cercetătorii. La un an de la primul sondaj, 482 (9%) dintre participanți au arătat o deteriorare semnificativă clinic a sănătății lor mintale, obținând scoruri mai mari pentru posibilele semne de depresie.
Analizând datele colectate, cercetătorii au descoperit că, în general, persoanele care folosesc Snapchat, Facebook și TikTok au fost mai predispuse să raporteze sentimente de depresie în comparație cu anul precedent.
Utilizatorii Snapchat de vârstă mijlocie au fost aproape de două ori mai probabil să se simtă deprimați în comparație cu semenii lor care nu au folosit platforme de social media prin care se distribuie fotografii.
De asemenea, utilizatorii adulți mai în vârstă de TikTok au avut o probabilitate de 2,5 ori mai mare să se simtă defavorizați, în comparație cu persoane de aceeași vârstă care nu folosesc această platformă. Dar inversul a fost valabil pentru Facebook, unde persoanele sub 35 de ani au o probabilitate de 2,5 ori mai mare să se simtă deprimate.
Motivele exacte pentru care diferitele grupe de vârstă au avut risc diferit să se simtă deprimate în funcție de platforma de socializare pe care o folosesc nu sunt cunoscute. O teorie este că oamenii se simt mai deprimați pentru că folosesc platforme de socializare care nu se potrivesc cu profilul lor de vârstă, ceea ce îi face să se simtă bătrâni și nesincronizați.
Snapchat este popular în principal în rândul persoanelor sub 35 de ani, iar principala populație demografică a TikTok este și mai tânără, majoritatea utilizatorilor fiind în vârstă de circa 20 de ani. Asta în timp ce Facebook, unul dintre giganții rețelelor sociale inițiale, are mai mulți utilizatori mai în vârstă.
Cu toate acestea, concluziile studiului sunt limitate, deoarece nu a măsurat modul în care oamenii foloseau adesea rețelele sociale și ce fel de conținut accesau.
Profesorul Perlis, psihiatru la Harvard, a adăugat că, mai degrabă e posibil ca nu rețelele sociale în sine să provoace depresie și faptul că ai simptome de depresie să fie cel care te face să folosești aceste platforme. „În special, utilizarea rețelelor sociale poate fi pur și simplu un marker al vulnerabilității subiacente la depresie”, a spus el.
Autorii studiului au spus că descoperirile lor se adaugă lucrărilor anterioare cu privire la utilizarea rețelelor sociale și a sănătății mintale la tineri, extinzând aceste constatări la grupurile demografice mai în vârstă. În ultimii ani, platformele de rețele de socializare au fost puse sub lupă din cauza efectelor negative pe care le au asupra sănătății mintale și asupra imaginii corporale a oamenilor, în special la copiii mici.
-
-
-
-
Menopauza crește riscul de boli cardiovasculare26.08.2025, 20:56
-
Insula Iubirii și provocările relațiilor. Rolul ispitelor în cupluri26.08.2025, 20:26
Tulburarea de doliu prelungit, inclusă în manualele de diagnostic. Are impact pe termen lung
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
Cum poți să controlezi starea de furie în momentele tensionante. Tehnici și exerciții pentru gestionarea furiei
Controlul emoțiilor intense este esențial pentru menținerea bunăstării mintale și emoționale.
ARFID: ce este, cum se manifestă și de ce nu e doar “moft la mâncare”
Mituri și concepții greșite despre terapie. Ecaterina Bănică: Trăim într-o societate care are încă o mentalitate mecanicistă asupra omului
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
Ce este disforia și cum să îți recapeți echilibrul interior. Transformarea stărilor de neliniște în oportunități de creștere personală
Ce este autismul. Simptomele care pot deveni evidente încă din primele luni de viață
Autismul este o tulburare cu o gamă largă de manifestări și severități,, iar unele semne pot apărea chiar din primele luni de la naștere.
Campanie de testare a memoriei – 6-7 aprilie 2024. Dr. Cristina-Elena Dobre: Reducem distanța, teama și nesiguranța
Care este legătura dintre bipolaritate și anxietate. Cele mai mari provocări asociate cu cele două condiții
Cum se tratează depresia. Când se ajunge la psihiatru. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Este salvatoare în cazul depresiilor moderate sau severe
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Boala de care putem suferi mulți dintre noi. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Nu sună bine. E greu de spus în cuvinte
Cum recunoști trăsăturile unui caracter sociopat. Diferențele dintre sociopatie și psihopatie
Cleptomania: cauze, simptome, tratament. Ce impact poate avea asupra calității vieții
Cum să recunoști tulburarea de personalitate histrionică: simptome, cauze și tratament
Ce este serotonina și care este impactul ei asupra stării de spirit. Diferența dintre dopamină și serotonină
Vocea din cap care nu te lasă să citești sau să dormi. De ce auzi o voce în cap și cum o oprești
De ce auzi o voce în cap când citești sau vrei să dormi. De ce apare și cum scapi de ea. Când devine o problemă reală.
Impactul reclamelor din mediul online. Simona Trifu: I s-a încălcat spațiul personal. Are o structură paranoidă
Prima terapie pentru tulburarea de stres post-traumatic, în aprobare. Cum funcționează tratamentul
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
Cum să ajungi la o stare de pace interioară. Sfaturi pentru a renunța la grijile banale
Medicamentele pentru diabet pot ajuta la reducerea dependenței de alcool. Ce spun cercetările medicale
Autodiagnosticarea: cât de periculos este să te bazezi pe internet pentru a-ți pune un diagnostic
Câte calorii arzi prin exercițiile mintale. Legătura dintre consumul de energie mintală și arderea caloriilor
Descoperă de ce creierul este responsabil pentru o activitate metabolică considerabilă și ce poți face să previi declinul cognitiv.