O nouă cercetare internațională aduce în prim-plan o descoperire care schimbă modul în care înțelegem psihopatia: o regiune-cheie a creierului ar putea fi diferită structural la persoanele cu trăsături psihopatice, comparativ cu cele fără.
Deși termenul „psihopat” este adesea asociat în cultura populară cu infractori violenți sau personaje de film, specialiștii subliniază că realitatea este mult mai complexă.
În termeni medicali, psihopatia este strâns legată de tulburarea de personalitate antisocială, descrisă de instituții precum NHS ca fiind caracterizată prin lipsa empatiei, comportament manipulativ și ignorarea consecințelor acțiunilor proprii.
Totuși, nu toate persoanele cu trăsături psihopatice ajung să încalce legea, chiar dacă studiile au arătat o corelație între aceste trăsături și un risc crescut de comportament antisocial.
Mult timp, cercetătorii au considerat că psihopatia este modelată în principal de factori de mediu, educație, traumă sau context social.
Însă un nou studiu sugerează că explicația ar putea fi mai complexă și că biologia creierului joacă un rol mult mai important decât se credea anterior.
Cercetătorii de la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore (NTU), Universitatea din Pennsylvania și Universitatea de Stat din California au analizat prin rezonanță magnetică (RMN) creierele a 120 de participanți din Statele Unite.
Ulterior, aceștia au completat un chestionar standardizat pentru evaluarea trăsăturilor psihopatice, iar rezultatele au fost comparate cu imaginile obținute în urma scanărilor cerebrale.
Analiza a arătat o diferență semnificativă în zona numită striatum, o regiune profundă a creierului, parte a ganglionilor bazali.
La persoanele cu trăsături psihopatice, această structură era, în medie, cu aproximativ 10% mai mare decât la participanții fără astfel de caracteristici.
Striatul este implicat în procese esențiale precum:
Striatul este considerat un „nod central” al circuitelor care reglează recompensele și reacțiile la stimuli sociali. Modificările sale pot influența modul în care o persoană învață din experiențe, își evaluează riscurile sau răspunde la consecințe.
Descoperirea unei diferențe structurale, nu doar funcționale, sugerează că în unele cazuri pot exista baze biologice distincte asociate cu trăsăturile psihopatice.
Prof. Olivia Choy, de la NTU Singapore și coautoare a studiului, subliniază că rezultatele nu contrazic rolul mediului, ci îl completează.
„Pe lângă influențele socio-ambientale, este important să luăm în considerare că pot exista diferențe biologice între indivizii antisociali și cei non-antisociali”, a explicat aceasta.
Deși cercetarea nu oferă încă răspunsuri definitive, oamenii de știință cred că astfel de rezultate ar putea deschide drumul către o înțelegere mai profundă a mecanismelor din spatele comportamentului antisocial.
În perspectivă, astfel de studii ar putea contribui la:
Descoperirea nu înseamnă că psihopatia poate fi „citită” simplu dintr-o scanare cerebrală, dar arată că diferențele dintre oameni nu țin doar de experiențele de viață.
Creierul, cu structurile sale fine și încă insuficient înțelese, continuă să ofere indicii despre modul în care se formează comportamentele umane – inclusiv cele mai dificile de explicat.
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
Un studiu recent aduce în discuție eficacitatea terapiei cu realitate virtuală în tratarea tulburării depresive majore.
Etapa premergătoare menopauzei poate afecta grav psihicul femeilor.
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
Află mai multe despre diferențele și asemănările dintre gândurile intruzive și cele impulsive.
