Facebook, Snapchat și Instagram cresc depresia și singurătatea. S-a dovedit!
Am ajuns dependenți de ele, dar Facebook, Snapchat și Instagram ne afectează sarea mentală. Primul studiu experimental care examinează utilizarea mai multor platforme de socializare arată o legătură cauzală...
Facebook, Snapchat și Instagram pot să nu fie așa bună pentru starea noastră de bine. Legătura dintre mediile de socializare și starea mentală a fost discutată de-a lungul anilor, dar o conexiune cauzală nu a fost niciodată dovedită. Pentru prima dată, cercetările efectuate de Universitatea din Pennsylvania bazate pe date experimentale conectează Facebook, Snapchat și Instagram la degradare stării mentale. Psihologul Melissa G. Hunt a publicat concluziile sale în Jurnalul pentru luna decembrie de Psihologie Socială și Clinică.
Cum a fost realizat studiul
Câteva studii anterioare au încercat să demonstreze că folosirea social-media afectează starea de bine a utilizatorilor și acelea fie au pus participanții fie în situații nerealiste, fie au fost limitative ca scop, solicitându-le să renunțe complet la Facebook și s-au bazat pe datele auto-raportate, ori efectuarea analizei s-a făcut într-un laborator în decurs de o oră.
„Ne-am propus să facem un studiu mult mai cuprinzător și mai riguros, care a fost de asemenea mai valabil din punct de vedere ecologic”, spune Hunt, director asociat de formare clinică în departamentul de psihologie al lui Penn, citat de sciencedaily.com.
În acest scop, echipa de cercetare, care i-a inclus pe absolvenții Rachel Marx și Courtney Lipson, dar și pe și studentul Jordyn Young de la Penn, și-a proiectat experimentul pentru a include o cohortă de studenți care accesează cele mai populare trei platforme, apoi au colectat date de utilizare obiective urmărite automat de iPhone pentru aplicații active, nu cele care rulează în fundal.
Fiecare dintre cei 143 de participanți a completat un chestionar pentru a determina starea de spirit și de bine la începutul studiului, și au dat și fotografii ale ecranelor pentru a arăta nivelul de încărcare a bateriei iPhone, în ideea de a oferi o valoare socială de bază pentru o săptămână. Participanții au fost apoi repartizați aleatoriu într-un grup de control, care a avut ca scop ca utilizatorii să-și mențină comportamentul tipic social-media sau întrun grup experimental care a limitat timpul pe Facebook, Snapchat și Instagram la 10 minute per platformă, pe zi.
Pentru următoarele trei săptămâni, participanții au făcut capturi de ecran pentru baterie și le-au dat cercetătorilor săptămânal. Cu aceste date în mână, Hunt s-a uitat apoi la șapte masuri rezultate, inclusiv frica că pierzi ceva, anxietate, depresie și singuratate.
Lăsați telefoanele și trăiți-vă viața
„Iată concluzia”, spune ea. „Folosirea mediile de socializare mai puțin decât în mod obișnuit ar duce la scăderi semnificative atât în nivelul de depresie cât și în cel de singurătate. Aceste efecte sunt deosebit de pronunțate pentru persoanele care au fost mai deprimate când au intrat în studiu”.
Hunt subliniază că aceste constatări nu sugerează că persoanele cu vârste între 18 și 22 de ani ar trebui să înceteze să utilizeze în totalitate mediile de socializare. De fapt, ea a construit studiul așa cum a făcut-o pentru a sta departe de ceea ce consideră a fi un obiectiv nerealist. Lucrarea, totuși, se referă la ideea că limitarea timpului de stat pe aceste aplicații nu ar fi rea.
„Este puțin ironic faptul că reducerea utilizării mijloacelor media-sociale vă face să vă simțiți mai puțin singuri", spune ea. Dar când se caută puțin mai adânc, constatările au sens. „O parte din literatura de specialitate existentă în materie de medii de socializare sugerează că există o imensă comparație socială care se întâmplă. Atunci când te uiți la viața celorlalți, mai ales la Instagram, este ușor să tragi concluzia că viața oricui altcuiva este mai frumoasă sau mai bună decât a ta”.
Deoarece această lucrare se referea doar la Facebook, Instagram și Snapchat, nu este clar dacă se aplică în general pe alte platforme social-media. Hunt, de asemenea, ezită să spună că aceste constatări s-ar replica pentru alte grupuri de vârstă sau în diferite setări. Acestea sunt întrebările cărora speră să le găsească răspuns, inclusiv într-un studiu despre utilizarea aplicațiilor de dating de către elevii de la colegiu.
Ce să faci ca să-ți fie bine
În ciuda acestor avertismente, și deși studiul nu a determinat timpul optim pe care utilizatorii ar trebui să-l petreacă pe aceste platforme sau cea mai bună modalitate de a le folosi, Hunt spune că respectivele rezultate oferă două concluzii conexe care nu strică niciunui utilizator social media.
În primul rând, trebuie reduse oportunitățile de comparație socială, spune ea. „Când nu sunteți ocupat să vă lăsați prinși în vraja social media, de fapt, petreceți mai mult timp făcând lucruri care vă vor face să vă simțiți mai bine în viața voastră".
În al doilea rând, adaugă ea, deoarece aceste instrumente sunt aici pentru a rămâne, este obligația societății să-și dea seama cum să le folosească într-un mod care să le limiteze efectele dăunătoare. „În general, aș spune, pune telefonul în jos și fii cu oamenii din viața ta".
Studiul poate fi găsit AICI.
-
Insuficiența cardiacă stângă: simptome care nu trebuie ignorate27.11.2025, 20:41
-
-
Infecţiile cu HIV sunt adesea depistate prea târziu în Europa27.11.2025, 19:15
-
Boala celiacă: semne timpurii și simptome ascunse27.11.2025, 17:46
-
Cele mai sănătoase mere și beneficiile lor pentru organism27.11.2025, 15:50
Ce este autismul. Simptomele care pot deveni evidente încă din primele luni de viață
Autismul este o tulburare cu o gamă largă de manifestări și severități,, iar unele semne pot apărea chiar din primele luni de la naștere.
EXCLUSIV Cum poți să ajuți pe cineva cu probleme de sănătate mintală. Ecaterina Bănică: Renunțați la prejudecata că sunt nebun dacă merg la un psihoterapeut sau psihiatru!
Pisicile și schizofrenia: o influență majoră asupra riscului de schizofrenie. Ce spun ultimele studii
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
EXCLUSIV Aroganța din era tehnologiei. De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Mi se pare extravaganță
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
Cum poți să controlezi starea de furie în momentele tensionante. Tehnici și exerciții pentru gestionarea furiei
Controlul emoțiilor intense este esențial pentru menținerea bunăstării mintale și emoționale.
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Impactul pozitiv al florilor asupra creierului. De ce ne bucurăm când primim flori
Descoperă știința din spatele efectului pe care florile îl au asupra stării de spirit.
Tulburarea de personalitate evitantă: impactul izolării asupra sănătății mintale. Cum diferă de anxietatea socială
În lumea relațiilor și a vieții sociale, tulburarea de personalitate evitantă poate construi bariere invizibile, dar profunde.
Cum te poate ajuta un psihiatru să îți recapeți echilibrul
Schimbările mici din rutina zilnică ce pot ameliora depresia. Sănătatea mintală îmbunătățită de somn, soare și exerciții fizice
Depresia afectează milioane de oameni la nivel global, iar schimbările simple în stilul de viață pot sprijini gestionarea acestei afecțiuni.
Therabot, terapeutul AI care tratează anxietatea și depresia. Are rezultate promițătoare
Care este legătura dintre bipolaritate și anxietate. Cele mai mari provocări asociate cu cele două condiții
Cum să recunoști tulburarea de personalitate histrionică: simptome, cauze și tratament
Depresia poate cauza pierderi de memorie. Cum facem față deficiențelor cognitive induse de depresie
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
Simptomele dopaminei scăzute. Afectează mai mult decât sănătatea mintală
Tulburarea de stres post-traumatic: simptome și metode de tratament. Cum apare și ce impact are asupra sănătății mintale
Terapia cu realitate virtuală. O alternativă promițătoare pentru depresie
Un studiu recent aduce în discuție eficacitatea terapiei cu realitate virtuală în tratarea tulburării depresive majore.
Femeile, mai expuse la depresie decât bărbații. Tratamentele, schimbate
Neurodivergența ca resursă valorosă la locul de muncă. Cum să înțelegi și să valorifici abilitățile neurodivergenților
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
