Facebook, Snapchat și Instagram cresc depresia și singurătatea. S-a dovedit!
Am ajuns dependenți de ele, dar Facebook, Snapchat și Instagram ne afectează sarea mentală. Primul studiu experimental care examinează utilizarea mai multor platforme de socializare arată o legătură cauzală...
Facebook, Snapchat și Instagram pot să nu fie așa bună pentru starea noastră de bine. Legătura dintre mediile de socializare și starea mentală a fost discutată de-a lungul anilor, dar o conexiune cauzală nu a fost niciodată dovedită. Pentru prima dată, cercetările efectuate de Universitatea din Pennsylvania bazate pe date experimentale conectează Facebook, Snapchat și Instagram la degradare stării mentale. Psihologul Melissa G. Hunt a publicat concluziile sale în Jurnalul pentru luna decembrie de Psihologie Socială și Clinică.
Cum a fost realizat studiul
Câteva studii anterioare au încercat să demonstreze că folosirea social-media afectează starea de bine a utilizatorilor și acelea fie au pus participanții fie în situații nerealiste, fie au fost limitative ca scop, solicitându-le să renunțe complet la Facebook și s-au bazat pe datele auto-raportate, ori efectuarea analizei s-a făcut într-un laborator în decurs de o oră.
„Ne-am propus să facem un studiu mult mai cuprinzător și mai riguros, care a fost de asemenea mai valabil din punct de vedere ecologic”, spune Hunt, director asociat de formare clinică în departamentul de psihologie al lui Penn, citat de sciencedaily.com.
În acest scop, echipa de cercetare, care i-a inclus pe absolvenții Rachel Marx și Courtney Lipson, dar și pe și studentul Jordyn Young de la Penn, și-a proiectat experimentul pentru a include o cohortă de studenți care accesează cele mai populare trei platforme, apoi au colectat date de utilizare obiective urmărite automat de iPhone pentru aplicații active, nu cele care rulează în fundal.
Fiecare dintre cei 143 de participanți a completat un chestionar pentru a determina starea de spirit și de bine la începutul studiului, și au dat și fotografii ale ecranelor pentru a arăta nivelul de încărcare a bateriei iPhone, în ideea de a oferi o valoare socială de bază pentru o săptămână. Participanții au fost apoi repartizați aleatoriu într-un grup de control, care a avut ca scop ca utilizatorii să-și mențină comportamentul tipic social-media sau întrun grup experimental care a limitat timpul pe Facebook, Snapchat și Instagram la 10 minute per platformă, pe zi.
Pentru următoarele trei săptămâni, participanții au făcut capturi de ecran pentru baterie și le-au dat cercetătorilor săptămânal. Cu aceste date în mână, Hunt s-a uitat apoi la șapte masuri rezultate, inclusiv frica că pierzi ceva, anxietate, depresie și singuratate.
Lăsați telefoanele și trăiți-vă viața
„Iată concluzia”, spune ea. „Folosirea mediile de socializare mai puțin decât în mod obișnuit ar duce la scăderi semnificative atât în nivelul de depresie cât și în cel de singurătate. Aceste efecte sunt deosebit de pronunțate pentru persoanele care au fost mai deprimate când au intrat în studiu”.
Hunt subliniază că aceste constatări nu sugerează că persoanele cu vârste între 18 și 22 de ani ar trebui să înceteze să utilizeze în totalitate mediile de socializare. De fapt, ea a construit studiul așa cum a făcut-o pentru a sta departe de ceea ce consideră a fi un obiectiv nerealist. Lucrarea, totuși, se referă la ideea că limitarea timpului de stat pe aceste aplicații nu ar fi rea.
„Este puțin ironic faptul că reducerea utilizării mijloacelor media-sociale vă face să vă simțiți mai puțin singuri", spune ea. Dar când se caută puțin mai adânc, constatările au sens. „O parte din literatura de specialitate existentă în materie de medii de socializare sugerează că există o imensă comparație socială care se întâmplă. Atunci când te uiți la viața celorlalți, mai ales la Instagram, este ușor să tragi concluzia că viața oricui altcuiva este mai frumoasă sau mai bună decât a ta”.
Deoarece această lucrare se referea doar la Facebook, Instagram și Snapchat, nu este clar dacă se aplică în general pe alte platforme social-media. Hunt, de asemenea, ezită să spună că aceste constatări s-ar replica pentru alte grupuri de vârstă sau în diferite setări. Acestea sunt întrebările cărora speră să le găsească răspuns, inclusiv într-un studiu despre utilizarea aplicațiilor de dating de către elevii de la colegiu.
Ce să faci ca să-ți fie bine
În ciuda acestor avertismente, și deși studiul nu a determinat timpul optim pe care utilizatorii ar trebui să-l petreacă pe aceste platforme sau cea mai bună modalitate de a le folosi, Hunt spune că respectivele rezultate oferă două concluzii conexe care nu strică niciunui utilizator social media.
În primul rând, trebuie reduse oportunitățile de comparație socială, spune ea. „Când nu sunteți ocupat să vă lăsați prinși în vraja social media, de fapt, petreceți mai mult timp făcând lucruri care vă vor face să vă simțiți mai bine în viața voastră".
În al doilea rând, adaugă ea, deoarece aceste instrumente sunt aici pentru a rămâne, este obligația societății să-și dea seama cum să le folosească într-un mod care să le limiteze efectele dăunătoare. „În general, aș spune, pune telefonul în jos și fii cu oamenii din viața ta".
Studiul poate fi găsit AICI.
-
-
-
De ce îți vine să plângi când ești foarte obosit09.10.2026, 18:00
-
-
De ce îți este poftă de dulce chiar și după ce ai mâncat09.10.2026, 14:52
EXCLUSIV Anxietatea și depresia, combinație periculoasă în context oncologic. Psihiatrul, rol-cheie în tratament. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Greu de tratat
Diferența dintre gândurile intruzive și impulsive. Cum ne influențează comportamentul
Află mai multe despre diferențele și asemănările dintre gândurile intruzive și cele impulsive.
De la tricotat la jocuri de logică: hobby-urile care ar putea reduce riscul de demență
Psihopatia: mecanismele și efectele unei tulburări complexe de personalitate. Cum recunoști un sociopat față de un psihopat
Dependența: cum recunoști primele semne și ce metode de prevenție funcționează. Tulburări de consum și dependențe comportamentale
Depresia te îmbătrânește mai repede. Cercetătorii dezvăluie o creștere de 30% a riscurilor pentru sănătate
Acest lucru ne îmbătrânește prematur. Accelerează degradarea întregului organism. În plus, duce la apariția bolilor cronice.
EXCLUSIV Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Bulimia nervoasă: semne, simptome și opțiuni de tratament. Cum ajuți o persoană care suferă de bulimie
Află mai multe despre o tulburare gravă de alimentație care cuprinde provocări emoționale și fizice complexe.
Crezi că ești prea tânăr pentru demență? Adevărul te va șoca. Dacă UIȚI deja lucruri, citește asta!
Tulburarea de personalitate evitantă: impactul izolării asupra sănătății mintale. Cum diferă de anxietatea socială
În lumea relațiilor și a vieții sociale, tulburarea de personalitate evitantă poate construi bariere invizibile, dar profunde.
EXCLUSIV Cum ne îmbolnăvește goana după fericirea afișată pe social media. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: Oamenii experimentează suferințe, tristețe
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
Tulburarea de doliu prelungit, inclusă în manualele de diagnostic. Are impact pe termen lung
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
Autodiagnosticarea: cât de periculos este să te bazezi pe internet pentru a-ți pune un diagnostic
EXCLUSIV Una din cauzele care duc la afecțiuni mintale. Radu Leca: Comportamentul oscilează. Poate fi psihotic, isteric, furios, agresiv
Acesta este unul din motivele pentru care apar afecțiunile mintale. Care este eroarea fundamentală.
Ce se întâmplă după o experiență aproape de moarte. Ce este partea întunecată a "luminii de la capătul tunelului"
Dislexia: tulburarea de învățare care afectează milioane. Cauze, diagnostic și tratament
Află cum să recunoști semnele și simptomele dislexiei și cum poate fi diagnosticată această tulburare de învățare.
