Doctorul Emil Căpîlna, medic primar obstetrică și ginecologie, conferențiar la Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș, a vorbit la emisiunea Academia de Sănătate despre cât de mult durează prelevarea în cazul unui transplant uterin.
Specialistul a subliniat mai întâi că ”uterul transplantat va fi supus unui tratament imunosupresor” întrucât ”dacă avem o infecție activă cu Papiloma virus există riscul ca această infecție să producă niște leziuni displazice, niște leziuni pre-canceroase”.
Potrivit medicului Emil Căpîlna, operația de transplant trebuie făcută cu consecințe minore după intervenție pentru cea care donează uterul.
”Problema este că un transplant făcut de la un donor viu la care consecințele post-operatorii a unei intervenții de prelevare trebuie să fie minore. Din punct de vedere tehnic, primele transplante făcute de la donor viu au durat între 10 și 13 ore, la echipa de la Goteborg. Este foarte dificil de recoltat, mai ales sistemul venos, este greu de disecat parametrul, este greu de evitat leziunea sau afectarea ischemică a ureterelor. Au fost descris eîn literatura de specialitate complicații uretrale, mai ales după astfel de intervenții de prelevare de la donor viu, inclusiv fistule uretero-vaginale”, detaliază expertul.
Acesta a mai precizat că, în ultima perioadă, ”echipele antrenate au reușit să scadă durata de prelevare a uterului de la un donator viu, de la 10-13 ore până la circa 6 ore”. Sunt echipe d emedici care efectuează această procedură invaziv, dar și minimum invaziv.
”Primele intervenții au fost făcute deschis. Echipa din Dallas, din SUA, operează robotic și ei consideră că avantajul operațiilor robotice cu vederea tridimensională și cu precizia mișcărilor brațelor robotului conferă un plus de siguranță. Echipa din India a prelevat uterul laparoscopic, tot minim invaziv, dar marea majoritate a echipelor lucrează deschis”, adaugă medicul Emil Căpîlna.
Vaccinul gripal, esențial în prevenirea bolii, nu reușește să ofere protecție constantă.
Cum poate scăpa un virus dintr-un laborator. Cât de îngrijorătoare este situația din Congo sau COVID a fost produs într-un laborator?
Acest tip de cancer este într-o continuă creștere. Un produs din gospodărie, folosit frecvent, îl poate provoca.
Prof. dr. Emilian Popovici vine la Academia de Sănătate.
Acest tip de cancer are o evoluție dramatică. Este diagnosticat târziu, iar speranța de viață a pacienților este redusă.
Protezele de șold sunt mai frecvent implantate în România pe măsură ce tehnologii din ce în ce mai avansate ajung la îndemâna medicilor.
Ce sunt chisturile pancreatice. Când devin acestea canceroase și de ce mortalitatea pacienților este ridicată.
Prof. Dr. Alexandru Vlad Ciurea este invitatul zilei la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.
Prof. dr. emerit Silviu Constantinoiu ne va vorbi despre boala de reflux și cancerul esofagian, la Academia de Sănătate.
Medicul Simona Carniciu, totul despre diabet, obezitate și bolile metabolice, la Academia de Sănătate.
Dr. Eduard Petru Moțoescu, directorul medical al Spitalului Obregia vine la Academia de Sănătate.
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Conf. univ. dr. Cozmin Mihai, medic primar psihiatru, vine la Academia de Sănătate.
Ciocolata este una dintre cele mai îndrăgite delicii, însă consumul său poate avea efecte neașteptate.