EXCLUSIV Când și cum a fost făcut primul TRANSPLANT de UTER. Deja s-au născut copii din mame cu o astfel de intervenție
Conf. dr. Mihai Emil Căpîlna a povestit, la Academia de Sănătate, cum s-a reușit primul transplant de uter și câți copii s-au născut din mame care au un astfel de...
„Este un subiect relativ nou pentru că, spre deosebire de alte organe, la care există o istorie mai lungă în ceea ce privește transplantul, legat de utern, primul transplant uterin s-a produs în urmă cu 20 de ani, în anul 2000, când, la o femeie la care, imediat după naștere, s-a făcut o histerectomie totală, din cauza unei hemoragii abundente, într-o țară arabă. I-a fost transplantat, la șase luni după acest eveniment, uterul de la mama ei.
Din nefericire pentru ea, acea pacientă a dezvoltat o tromboză a vaselor uterine, cu necroza uterului survenită la trei luni după intervenția de transplant, și a fost din nou supusă unei histerectomii. În cazul ei, finalul a fost absolut nefericit” a explicat Conf. dr. Mihai Emil Căpîlna, medic primar obstetrică - ginecologie, conferențiar la Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș, EXCLUSIV la emisiunii Academia de Sănătate.
Acea tragedie, însă, nu i-a oprit pe cercetători să încerce din nou. Până când au reușit să stabilească toate detaliile procedurii, au făcut studii intense pe animale.
De la studii pe animale, la transplantul la om
„După această primă încercare la om de transplant uterin, au început să se facă numeroase studii, în primul rând, pe animale, pentru a se verifica fezabilitatea și posibilitatea tehnică de a realiza transplantul uterin. Primele studii au fost făcute în Suedia, pe șoareci și, spre surpriza echipei care s-a ocupat de această chirurgie experimentală, fără niciun fel de imunosupresie, uterul transplantat a rezistat șase luni.
Etapa următoare a fost ca la populația de șoareci la care s-a făcut transplantul uterin să se administreze și tratament imunosupresor. Uterul a fost, din fericire, funcțional, și lucrarea despre prima stare gestațională la un animal de uter transplantat a fost publicat în anul 2006. Au continuat studii pe animale din ce în ce mai des, s-a confirmat cu șobolani, apoi cu oaie, în final s-a ajuns la transplant uterin la o specie de maimuță, la macaci”, a detaliat specialistul.
De aici până la un nou transplant la om a fost doar un pas, și de data asta intervențiile nu s-au mai transformat în tragedii. La doi ani după primul transplant reușit s-a născut și primul copil al unei mămici care avea uterul altei femei. Acum sunt mai mule țări unde se face deja această procedură.
„Apoi aceste transplanturi uterine (la animale, n.r.) au fost încununate de succes, astfel că, în anul 2012, în Suedia, o echipă a început să studieze posibilitatea efectuării unui transplant uterin la om. A fost un protocol foarte bine pus la punct, absolut standardizat.
Primul transplant uterin la om, în acest program, a fost făcut anul 2012, iar în anul 2014 s-a născut primul nou-născut dintr-un uter transplantat. De atunci, această echipă din Suedia a reușit alte nouă nașteri de utere transplantate și încet-încet au început să apară și alte echipe de transplant uterin și în alte state europene, cum ar fi Cehia, Germania, Marea Britanie”, a arătat Conf. dr. Mihai Emil Căpîlna, la Academia de Sănătate.
Ce șanse sunt ca un astfel de transplant să se facă și în România, aflați din video:
-
-
-
Cât rezistă o proteză de șold. Ce trebuie să știi înainte de operație10.07.2026, 19:11
-
-
Obiceiurile zilnice care te feresc de Alzheimer și prelungesc viața10.07.2026, 16:19
EXCLUSIV Hipertensiunea pulmonară, cauze. Prof. univ. dr. Cristian Oancea: Paletă largă
EXCLUSIV Prof. dr. Codruț Sarafoleanu dezvăluie adevărul din spatele alergiilor sezoniere
EXCLUSIV Dezinformare medicală în online. Monica Cercelescu, la Academia de Sănătate
EXCLUSIV Bolnavii de cancer așteaptă cu lunile diagnosticul, apoi alte luni tratamentul: "Avem dovezi foarte triste"
EXCLUSIV Bolile infectocontagioase și vaccinarea, provocări majore pentru copii. Prof. dr. Doina Pleșca: Rată mare de morbiditate și mortalitate
EXCLUSIV Intersecția dintre artă și medicină. Dr. Andy Chirculescu, la Academia de Sănătate
EXCLUSIV Cine plătește dacă AI greșește în medicină. Cum afectează Inteligența Artificială responsabilitatea medicilor
EXCLUSIV Inteligența artificială în medicină. George Cristian Curcă, directorul INML, la Academia de Sănătate
EXCLUSIV Videocapsula digestivă, investigație modernă, dar cu indicații limitate. Dr. Răzvan Iacob: Trebuie administrată cu mult discernământ
EXCLUSIV Totul despre hantavirus. Prof. dr. Simin Aysel Florescu, la Academia de Sănătate
EXCLUSIV Alimentația modernă și microplasticele, factori declanșatori în bolile digestive. Dr. Răzvan Iacob: Unul din triggerii importanți
Mâncăm boala cu lingura. Alimentația care ne distruge sistemul digestiv.
EXCLUSIV Medicina de călătorie, ghid. Conf. univ. dr. Ion Ștefan, la Academia de Sănătate
EXCLUSIV Alergiile din 2026, sub semnul vremii. Prof. dr. Codruț Sarafoleanu, explicații
EXCLUSIV Bolile inflamatorii intestinale. Dr. Răzvan Iacob, la Academia de Sănătate
Dr. Răzvan Iacob este invitatul zilei la Academia de Sănătate.
