Vezi și: Oboseala constantă, simptom alarmant al insuficienței cardiace cardiace
Long-COVID continuă să fie o provocare medicală majoră, mai ales în cazul pacienților vârstnici, unde poate declanșa afecțiuni neurodegenerative cu evoluție rapidă. Prof. dr. Simin Aysel Florescu, medic primar de boli infecțioase și managerul Spitalului Victor Babeș, a explicat, într-un interviu pentru DC Medical și DC News, că această afecțiune post-virală poate avea consecințe grave asupra sănătății neurologice.
Demență progresivă la pacienții vârstnici
Deși mecanismele exacte ale fenomenului long-COVID rămân insuficient explicate, se știe că virusul SARS-CoV-2 are o capacitate ridicată de a se răspândi în organism.
"Am observat, urmărind pacienții cu COVID că long-COVID are o durată de 3-4 luni la majoritatea pacienților, dar, din păcate, există și o serie de pacienți la care efectele pot fi mult mai îndelungate. Vorbim despre riscuri neurologice.
Începem să ne confruntăm din ce în ce mai mult cu pacienți care după un episod de COVID, mai ales pacienți mai în vârstă, dar nu neaparat dezvoltă fenomene neurodegenerative extrem de vizibile și care, pur și simplu, îi pun la pământ în câteva luni, o demență progresivă și cu o evoluție extrem de accelerată", a explicat prof. dr. Simin Aysel Florescu, medic primar Boli infecţioase cu o supra-specializare în Boli tropicale şi managerul Spitalului Victor Babeș, în exclusivitate la DC Medical și DC News, în emisiunea Academia de Sănătate.
Vezi și: COVID, impact asupra speranței de viață. A dus la creșterea mortalității din cauze cardiovasculare
COVID, impact asupra creierului - FOTO: Freepik@kjpargeter
Inima și creierul, cele mai afectate
Long-COVID continuă să ridice semne de întrebare în comunitatea medicală, mecanismele sale fiind încă insuficient explicate. Cu toate acestea, specialiștii observă că efectele acestuia nu se limitează la un singur sistem al organismului.
Prof. dr. Simin Aysel Florescu, medic primar de boli infecțioase și managerul Spitalului Victor Babeș, atrage atenția asupra faptului că virusul SARS-CoV-2 are o capacitate de răspândire sistemică, afectând în special sistemele cardiovascular și neurologic.
"Deocamdată mecanismele acestor fenomene post-COVID și long-COVID sunt încă insuficient explicate. Ceea ce este clar este că acest virus SARS-COV2, având în vedere că se răspândește peste tot, aderă pe endoteliile vasculare, face ca răspândirea lui să fie atât de generală și sistematizată în tot organismul încât nu prea mai există sistem neafectat.
Partea cardiacă și cea neurologică pare a fi preponderentă la acești pacienți", a explicat prof. dr. Simin Aysel Florescu, medic primar Boli infecţioase cu o supra-specializare în Boli tropicale şi managerul Spitalului Victor Babeș, în exclusivitate la DC Medical și DC News, în emisiunea Academia de Sănătate.
Vezi și: Florile care se duc la priveghi. Ce simbolizează, de fapt, fiecare
Long-COVID și riscul crescut pentru nevaccinați
Un alt aspect important semnalat de specialiști este că long-COVID afectează în principal persoanele nevaccinate. Deși studiile privind mecanismele și efectele sale sunt încă în desfășurare, există dovezi tot mai clare că această afecțiune poate genera complicații severe.
"Long-COVID apare la cei nevaccinați, în primul rând. Sunt studii demarate care încă nu au rezultate concrete, însă este din ce în ce mai evident că există long-COVID și poate determina complicații redutabile. Partea neurologică este extrem de importantă.
SARS-COV2 este un trigger pentru o mulțime de alte afecțiuni", a explicat prof. dr. Simin Aysel Florescu, medic primar Boli infecţioase cu o supra-specializare în Boli tropicale şi managerul Spitalului Victor Babeș, în exclusivitate la DC Medical și DC News, în emisiunea Academia de Sănătate.
