
Reforma sistemului medical se împarte între planurile ministerului și așteptările cadrelor medicale. Ce vor, de fapt, cei care lucrează efectiv în sistem.
Reforma sistemului medical din România stârnește așteptări și îngrijorări printre medici. Problemele legate de resurse insuficiente, birocrație și lipsa personalului auxiliar riscă să împiedice schimbări reale, în timp ce cadrele medicale speră la recunoaștere și recompensare corectă a muncii lor.
Reforma sistemului medical: așteptări și scepticism
"Cum priviți reforma propusă acum? Cum credeți că va fi apreciată prestația medicului? Se vorbește despre salarizare și recompensare în funcție de activitate", a spus jurnalistul Val Vîlcu.
Medicii așteaptă rezultate concrete, nu doar promisiuni
"Mulți medici speră la asta. Cred că toți medicii își doresc acest lucru, dar eu nu știu cum se va concretiza. Ce să spun, aștept să văd reforma. Când aud cuvântul "reformă", deja am o reacție.
Nici nu știu cum să o încadrez, pozitivă sau negativă. Dacă mă întrebați la ce mă aștept, răspunsul meu este simplu: aș fi atent abia atunci când aș vedea o preocupare reală de a reforma sistemul. Și spun "reală" pentru că, în orice domeniu și oriunde în lume, rezultatul este direct proporțional cu resursele alocate.
Când vorbești despre reformă, mai ales după 35 de ani în care s-a discutat fără rezultate concrete sau cu foarte puține schimbări, te aștepți să vezi ceva nou. Eu aș fi convins de seriozitate doar atunci când aș vedea o alocare de resurse: timp, personal, specialiști care chiar se pricep și care se dedică reformei", a spus dr. Bogdan Andreescu, medic primar Chirurgie la Spitalul Clinic Colentina din București, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
Reforma sistemului medical: resurse insuficiente și birocrație excesivă
Dr. Bogdan Andreescu atrage atenția asupra provocărilor reale cu care se confruntă sistemul medical.
"În minister, însă, oamenii au de rezolvat problemele curente. Nu văd de unde ar exista resursă pentru o reformă adevărată, care presupune analiză retrospectivă (ce merge, ce nu merge), dar și o proiecție asupra viitorului. Toate acestea cer resurse mari: bani, timp, spațiu, oameni. Așa ceva nu am văzut.
De multe ori, reformele sunt doar niște idei vagi, formulate de persoane pe care nu le cunoaște nimeni și care lansează reglementări fără consultare. De la firul ierbii, cum se spune, pot să vă spun că birocrația crește enorm. Sunt din ce în ce mai multe documente și reglementări care se implementează și, în scurt timp, riscăm să nu mai avem timp să ne facem meseria propriu-zisă", a spus dr. Bogdan Andreescu, medic primar Chirurgie la Spitalul Clinic Colentina din București, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
Timp pierdut și lipsa personalului auxiliar: provocările medicilor români
Dr. Bogdan Andreescu subliniază dificultățile cu care se confruntă medicii din România din cauza birocrației și a lipsei personalului auxiliar.
"De exemplu, o foaie de observație completată corect îți ia acum o oră și jumătate - enorm. În Occident, medicii nu au mai puține operații sau pacienți, ci mai mult personal auxiliar. Există registratori, administratori de sistem, oameni care preiau o parte din sarcini. La noi, medicul face totul: identifică pacientul, completează aceleași date de mai multe ori, consumând timp prețios.
În România există o penurie de registratori, din cauza salariilor foarte mici și a statutului nedefinit (nu sunt nici medici, nici asistenți, nici personal administrativ).
În plus, multe dintre datele pacienților sunt deja cunoscute. Istoricul medical ar trebui să fie integrat direct în sistem și actualizat automat, mai ales în cazul pacienților cronici sau vârstnici. Astfel, medicul ar avea acces imediat la informații, fără să repete mereu aceeași anamneză ca "pe vremuri".
Uite, aici e o problemă. Când vine vorba despre rezidenți, au existat replici de la nivelul managerilor: "Dacă nu aveți registrator și nu aveți așa, ce trebuie să facă rezidenții?" Nu, rezidenții trebuie să facă ceea ce trebuie să facă un rezident. Nu trebuie să facă ce face un registrator, pentru că, dacă rezidentul preia atribuțiile registratorului, apar mari lacune în pregătirea sa.
E foarte clar. Nu mai trebuie să ne păcălim singuri - nu merge", a spus dr. Bogdan Andreescu, medic primar Chirurgie la Spitalul Clinic Colentina din București, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
-
-
-
Vitamina B3 ar putea reduce riscul de cancer de piele20.09.2025, 13:27
-
-
OMS introduce noi reguli pentru pregătirea globală în caz de pandemie20.09.2025, 11:02
Alimentația modernă și microplasticele, factori declanșatori în bolile digestive. Dr. Răzvan Iacob: Unul din triggerii importanți
Mâncăm boala cu lingura. Alimentația care ne distruge sistemul digestiv.
Tratamentul oncologic cu rezultate maxime. Dr. Matei Bâră: Reducem toxicitatea
Tratamentul care înlocuiește terapiile toxice împotriva cancerului. Are precizie de milimetru.
Prevenția cancerului de col, sub semnul întrebării. Conf. univ. dr. Michael Schenker: A fost un adevărat șoc
Căldura și tulburările afective, subiectul săptămânii la DrPsy
Spitalele primesc mai mulți bani pentru salarii decât pentru tratamente. Conf. univ. dr. Horațiu Moldovan: Nu se încurajează munca
Psihoterapeutul Ioana Milea, la ”Dr.Psy”, live la DC Medical, DCNews și DCNewsTV
HPV, vaccinul care salvează vieți. Asociația Mame pentru Mame cere drepturi sporite pentru adolescenți. Ana Măiță: Previi 6 tipuri de cancere
Biopsia lichidă, tehnica ce poate salva mii de vieți în lupta cu cancerul
Parteneriat real pentru sănătate. Cătălin Radu (Bristol Myers Squibb): Am adus milioane. Nu cerem cadouri, ci facilități fiscale
Boala care afectează un milion de români. Prof. dr. Florin Mihălțan: Exacerbări severe. Capcane care ascund afecțiunea
Boala care afectează un milion de români. Poți suferi de aceasta și să nu îți dai seama încă de la început, iar consecințele sunt grave.