Alergia la penicilină, diagnosticată greșit în multe cazuri

Pacienților spitalizați care raportează o alergie la penicilină li se recomandă adesea antibiotice alternative pentru infecții care pot fi dăunătoare, chiar dacă testele sau evaluările diagnostice ar arăta că marea majoritate a acestor alergii nu sunt reale, potrivit cercetătorilor de la Spitalul General din Massachusetts.

Într-un studiu național publicat în JAMA Internal Medicine (link direct studiu), echipa de cercetători a descoperit că 16% dintre pacienții spitalizați cu o alergie la penicilină documentată aveau o probabilitate de două ori mai mare de a li se prescrie antibiotice alternative. Având în vedere că mai mult de 90 la sută din alergiile la penicilină documentate sunt neconfirmabile prin teste, acele substituții de antibiotice au fost probabil inutile, arată cercetătorii.

„De prea multe ori, clinicienii iau decizii de a administra antibiotice inferioare bazate pe istoricul de alergie la penicilină neverificat, care ar putea să dateze din copilăria unui pacient și care poate nu mai e valabil”, spune dr Kimberly Blumenthal, de la Divizia de Reumatologie, Alergie și Imunologie și autorul principal al studiului.

„Drept urmare, pacienților li se recomandă adesea antibiotice, altele decât penicilinele și cefalosporinele - unii dintre principalii luptători contra infecțiilor -, care pot crește riscul de reacții adverse și de rezistență la antibiotice. (...) Acest tipar ar putea fi schimbat cu puțin mai multe teste sau, în multe cazuri, prin simpla discuție cu pacienții, pentru a afla mai multe despre alergia la penicilină pe care au raportat-o, în loc să fie luată ca sigură simpla afirmație”.

Aproximativ jumătate dintre pacienții internați primesc astăzi antibiotice pentru a trata sau a preveni infecțiile cauzate de bacterii și peste 10% au alergie la penicilină documentată în registrele medicale.