Macrofagele interstițiale NAM, regulatorii-cheie ai inflamației pulmonare în infecția cu SARS-CoV-2. Celulele pulmonare, cheia supraviețuirii în COVID-19
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
Medicii trag un semnal de alarmă: diagnosticarea întârziată și neactualizarea vaccinurilor pot transforma o boală considerată uitată într-o urgență reală de sănătate publică.
După decenii în care a fost aproape eradicată, difteria revine în atenția autorităților sanitare europene. Tot mai multe cazuri, în special de infecții cutanate, sunt raportate în mai multe țări, iar experții trag un semnal de alarmă: imunitatea adulților este în declin, iar diagnosticele întârziate agravează situația.
Difteria este o infecție acută cauzată de Corynebacterium diphtheriae, bacterie care produce o toxină capabilă să afecteze inima, rinichii și sistemul nervos. Forma clasică, cea respiratorie, se manifestă prin febră, dureri în gât și formarea unor membrane gri-albicioase pe amigdale sau faringe.
Tot mai frecvent, medicii observă însă forme cutanate de boală - plăgi infectate, ulcere sau leziuni necrotice, adesea confundate cu alte infecții bacteriene precum impetigo.
Boala se transmite ușor prin picături respiratorii sau contact direct cu leziunile pielii. Cazurile provocate de Corynebacterium ulcerans sunt asociate cu animalele de companie (câini și pisici), în timp ce Corynebacterium pseudotuberculosis apare mai ales la persoanele care intră în contact cu capre sau oi.
Introducerea vaccinării obligatorii în anii 1950 a redus spectaculos incidența bolii. În Franța, vaccinul antidifteric se administrează în cadrul unui program bine structurat:
Totuși, doar jumătate dintre persoanele peste 65 de ani mai au protecție suficientă, mult sub pragul de imunitate colectivă de 80%-85% necesar pentru a opri transmiterea.
În 2022, Europa a raportat cel mai mare focar de difterie din ultimii 70 de ani. Inițial, cazurile au apărut în rândul migranților, dar ulterior s-au extins și la alte grupuri vulnerabile - persoane fără adăpost, consumatori de droguri injectabile și vârstnici nevaccinați.
Cazuri raportate în Europa:
Situația din Franța:
Chiar dacă riscul pentru populația generală rămâne scăzut, autoritățile cer medicilor să verifice statusul de vaccinare al pacienților și să recomande rapelurile periodice.
Un studiu francez (2018-2022) a arătat că 77% dintre infecțiile recente au fost cutanate. Aceste forme, apărute pe plăgi sau răni cronice, sunt adesea confundate cu alte infecții și tratate greșit.
Cauzele diagnosticului întârziat:
Specialiștii recomandă ca medicii să suspecteze difteria la pacienții cu răni care nu se vindecă, mai ales dacă provin din regiuni endemice sau din grupuri sociale vulnerabile.
Tratamentul și controlul cazurilor suspecte trebuie realizate cu maximă precauție
Tratament specific:
Măsuri pentru contacți: monitorizare clinică, testare microbiologică, profilaxie antibiotică și actualizarea vaccinării.
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
Un caz surprinzător de infecție apărut în Anglia fără legătură cu niciun alt caz. Care sunt riscurile de răspândire.
COVID-19 distruge vasele de sânge în mod neașteptat. Pune viața în pericol.
O nouă pandemie, mai devastatoare decât cea de COVID, ne amenință. Medicii sunt îngrijorați.
Varianta COVID care înspăimântă experții. Care este simptomul principal. E groaznic. Se pregătesc noi vaccinuri pentru tulpina Nimbus.
Avertismentul DUR al FAO: Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie.