Ruptura globulelor roșii, cauza blocajelor vasculare în COVID-19
COVID-19 distruge vasele de sânge în mod neașteptat. Pune viața în pericol.
1. Rujeola este extrem de contagioasă. Simplu contact cu virusul rujeolic duce aproape sigur la îmbolnăvire. Toți pacienții necesită izolare 7-10 zile, atrage atenția conf.dr. Tudor Ciuhodaru.
2. Receptivitatea este generală, de 95-100%, indiferent de vârstă. Virusul este mult mai activ în lunile reci și cu soare puțin. Trecerea prin infecție asigură o imunizare durabilă, pentru tot restul vieții dar principala metodă eficientă de prevenire a bolii rămâne vaccinarea.
3. Sursa este persoana infectată. Nu există purtători sănătoși. Transmiterea se face frecvent direct de la persoana infectată, mai ales în cele 2-4 zile fără simptome de la începutul bolii, prin intermediul picăturilor de salivă și a secrețiilor nazale în timpul tusei, strănutului, râsului sau vorbirii.
4. Simptomele pot apare între 7-18 zile din momentul infectării iar printre cele definitorii se numără febra înaltă (ce se normalizează în câteva zile) și erupția ca focul. Petele apar de obicei în timpul nopții, mai întâi în spatele urechilor, apoi pe față (în prima zi), pe gât (a doua zi), urmând ca în 2-3 zile să se întindă pe tot corpul iar în momentul în care erupția cuprinde membrele, încep să pălească petele de la nivelul feței, ele retrăgându-se în ordinea în care au apărut.
Tipic pentru rujeolă este apariția semnului Koplik: mici pete albicioase având un centru gri-albăstrui, care apar pe mucoasa obrajilor, în dreptul molarilor.
5. Tratamentul se face obligatoriu în condiții de izolare și este simptomatic și de suport. Se impune repausul la pat cu evitarea efortului fizic și hidratarea corespunzătoare (aport crescut de apă, sucuri naturale de fructe, supe, ceaiuri). Scăderea temepraturii se poate face cu medicamente pe bază de ibuprofen sau paracetamol, în niciun caz aspirină (la copii poate cauza sindrom Reye care poate fi letal) sau prin alte metode (băi răcite progresiv, împachetări).
Medicamentele, dozele și ritmul de administrare sau alte soluții terapeutice stabilesc întotdeauna de către medic!
Sunt 2 măsuri importante de prevenție.
1. Ele constau în imunizare și respectarea strictă a regulilor de igienă referitoare la tuse, strănut, utilizarea batistei și a șervețelelor de unică folosință, spălarea corectă a mâinilor. (!!!)Virusul prezintă sensibilitate crescută la soluțiile de curățare. Transmiterea prin contactul cu obiectele contaminate este rară.
2. Singura soluție pentru imunizare este vaccinarea. Oricine, la orice vârstă, poate face vaccinul în scop profilactic, cu condiția să nu fi dezoltat boala și să nu aibă contraindicații.
Vaccinul ROR și când se face el
Vaccinului ROR este indicat pentru vaccinarea simultană rujeolică, urliană și rubeolică a persoanelor începând de la vârsta de 12 luni. Sub nouă luni nu sunt disponibile date cu privire la eficacitatea și siguranța administrării vaccinului.
În circumstanțe speciale - cum ar fi epidemiile de rujeolă, călătoriile în regiune cu prevalență mare a rujeolei vaccinul poate fi administrat la sugari începând de la vârsta de nouă luni. O a doua doză poate fi administrată la cel puțin patru săptămâni după prima doză.
A doua doză este destinată persoanelor care din diverse motive nu au prezentat răspuns imunologic la prima doză.
La adulți vaccinul se poate face la orice vârstâ cu o singură condiție: să nu fi dezvoltat boala până în momentul respectiv.
De exemplu, femeile nevaccinate și nediagnosticate cu rujeolă pot să-și facă vaccinul pentru a nu dezvolta ulterior multiple complicații.
„Am propus 2 măsuri simple ce trebuie aplicate de urgență. Schimbarea politicilor educaționale și a celor privind medicamentele", spune dr. Ciuhodaru. Propunerile sale sunt:
1. „Educarea populației este esențială, de la ore de educație pentru sănătate obligatorii de la școală până la campanii de informare la Tv. Legea Ciuhodaru ce prevede difuzarea „minutului de sănătate" este promulgată și așteaptă normele de aplicare. Să știe fiecare cum se transmite boala, ce reguli de igienă trebuie respectate, ce riscuri și ce beneficii sunt în cazul imunizării", spune medicul.
2. „Asigurarea permanentă de vaccinuri sigure. Discontinuitățile și bâlbele privind proveniența vaccinurilor nu cresc încrederea românilor. Și e un moment bun pentru redeschiderea Institutul Cantacuzino. Am depus acest proiect și l-am susținut de nenumrăte ori în Parlament", arată Tudor Ciuhodaru.
COVID-19 distruge vasele de sânge în mod neașteptat. Pune viața în pericol.
Ce s-a întâmplat cu adevărat cu graficele COVID care apăreau zilnic la TV? Răspunsul te va surprinde.
COVID declanșează o boală cronică cu impact dramatic asupra vieții pacienților. Riscurile se triplează după infectare. Duce la afectarea tuturor organelor.
COVID 19 are un impact dramatic asupra creierului. I-a distrus structurile neuronale și accentuează degradarea creierului.
Această infecție comună provoacă trei tipuri de cancer, dar și boli de inimă.
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
Acest deficit accentuează simptomele COVID. De altfel și inflamația din organism agravează simptomele infecției.
De câte ori trebuie, de fapt, să tragi apa la toaletă. Cum E.coli și stafilococul auriu îți pot pune viața în pericol.
Infecția cu Helicobacter pylori are un efect major. Ce s-a aflat abia acum.
"Ne pregătim de o nouă PANDEMIE". Medicii au lansat un avertisment îngrijorător.
Cum poate scăpa un virus dintr-un laborator. Cât de îngrijorătoare este situația din Congo sau COVID a fost produs într-un laborator?
Europa se pregătește pentru o nouă pandemie. Un inamic necunoscut ar putea declanșa următoarea criză globală de sănătate.
COVID a avut un efect dramatic asupra creierului. Pacienții se luptă și acum cu daunele produse de COVID.