Când ești bolnav, s-ar putea să observi că produci mai mult mucus (flegmă), iar acesta devine mai gros sau capătă o culoare diferită: alb, galben, verde sau chiar maro. Dar ce înseamnă toate acestea pentru sănătatea ta?
Chiar și atunci când suntem sănătoși, corpul nostru produce mucus. Acesta acționează ca o barieră de protecție pentru organele noastre, fiind secretat de celule speciale aflate în epiteliu – țesutul care căptușește ochii, gura, sistemul digestiv și căile respiratorii (nas, plămâni).
Mucusul are mai multe roluri:
Atunci când corpul detectează un agent patogen (virus sau bacterie), sistemul imunitar reacționează prin inflamație, iar celulele epiteliale produc mai mult mucus pentru a consolida barierele naturale. Acest fenomen se numește hipersecreție de mucus, potrivit Reuters.
Simțim asta în special la nivelul nasului în cazul unei răceli sau în piept, dacă avem o infecție respiratorie. De obicei, cilii (niște fire microscopice) împing mucusul spre exterior, menținând căile aeriene curate. Însă, în cazul infecțiilor sau alergiilor, cilii pot fi afectați, iar excesul de mucus se acumulează, necesitând să-l eliminăm prin tuse sau suflat nasul.
Hipersecreția apare frecvent și la persoanele cu afecțiuni cronice precum astm, fibroză chistică sau bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC).
În mod normal, mucusul este compus în proporție de 90–95% din apă, restul fiind proteine numite mucine și săruri – motiv pentru care este limpede și fluid. Când suntem bolnavi, corpul produce mai multe proteine mucinice, ceea ce face mucusul mai dens. Asta poate duce la nas înfundat, senzație de presiune în cap sau la curgerea mucusului în gât (post-nasal drip), declanșând tuse.
Alb sau tulbure: de obicei semn al unei infecții incipiente sau al unei inflamații provocate de alergii ori afecțiuni cronice.
Galben sau verde: apare în fazele mai avansate ale infecției, culoarea fiind dată de o enzimă (mieloperoxidază) produsă de celulele imunitare.
Maro sau roșiatic: indică prezența sângelui – poate fi cauzată de iritații sau leziuni nazale din cauza suflatului excesiv sau uscăciunii. Dacă însă tușești sânge (hemoptizie), este esențial să consulți un medic, deoarece poate fi semn de infecție pulmonară gravă sau chiar cancer.
Negru: este rar și poate semnala o infecție fungică sau expunerea la poluanți (fum, praf, cărbune). Necesită evaluare medicală.
Un medic ar putea întreba despre culoarea și consistența flegmei pentru a orienta diagnosticul, însă studiile arată că descrierile pacienților nu sunt întotdeauna precise. Se poate folosi o scară de culoare a sputei pentru a diferenția între infecții virale și bacteriene.
Deși flegma galben-verzuie poate indica o infecție bacteriană (care ar putea necesita antibiotice), nu este o regulă general valabilă. Așadar, culoarea mucusului nu este suficientă pentru un diagnostic exact.
Dacă produci mult mucus, acesta este diferit ca aspect sau textură față de normal, este un semn că organismul luptă cu o infecție. Poți încerca să te hidratezi bine și să folosești sprayuri decongestionante pentru ameliorare temporară.
Totuși, dacă apar și alte simptome, precum febră, oboseală, lipsa poftei de mâncare care persistă mai mult de 1-2 săptămâni, mergi la un medic.
Pandemia ce ar putea fi declanșată de pisici. Face ravagii, este avertismentul specialiștilor. Încălzirea vremii va înrăutăți situația.
Varianta COVID care înspăimântă experții. Care este simptomul principal. E groaznic. Se pregătesc noi vaccinuri pentru tulpina Nimbus.
Alertă în Europa. Un virus periculos transmis de țânțari provoacă îngrijorare.
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.