Macrofagele interstițiale NAM, regulatorii-cheie ai inflamației pulmonare în infecția cu SARS-CoV-2. Celulele pulmonare, cheia supraviețuirii în COVID-19
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
Oamenii de ştiinţă care încearcă să găsească o modalitate de combatere a infecţiei letale cu virusul Nipah au anunţat că au descoperit „o duzină” de substanţe medicamentoase ce ar putea fi dezvoltate pentru blocarea acestei ameninţări la adresa sănătăţii umane, relatează Reuters joi.
Studiul, aflat în prima etapă de screening molecular, ar putea conduce la dezvoltarea unui medicament care vizează direct Nipah, virus ce a provocat mai multe epidemii letale în Asia de Sud şi are potenţial de ameninţare pandemică, potrivit unor experţi.
În prezent nu există tratamente sau vaccinuri împotriva acestei afecţiuni virale.
„Acesta este un pericol foarte grav la adresa sănătăţii deoarece, până acum, de fiecare dată când (virusul) a lovit, ratele de deces au fost extrem de ridicate”, a declarat unul dintre semnatarii studiului, M.S. Madhusudhan, profesor asociat la Institutul Indian de Educaţie Ştiinţifică şi Cercetare.
În încercarea de a identifica un compus ce ar putea fi în cele din urmă dezvoltat într-un tratament, Madhusudhan şi colegii săi au realizat un screening al moleculelor potenţiale împotriva diferitelor tulpini ale virusului Nipah şi au descoperit în jur de 150 de posibilităţi. Madhusudhan a explicat într-un interviu telefonic faptul că dintre acestea „există aproximativ o duzină în care avem o încredere ceva mai mare” ca medicamente potenţiale.
„Problema ce trebuie acum abordată destul de repede este dacă una dintre aceste molecule... poate avea un efect inhibitor” asupra capacităţii virusului de a provoca infecţia, a precizat Madhusudhan, citează agerpres.ro.
Concluziile au fost publicate joi în jurnalul ştiinţific PLOS Neglected Tropical Diseases.
Virusul Nipah a fost identificat pentru prima dată în cadrul unor focare din Malaezia şi Singapore, în 1998-1999. De atunci s-a răspândit pe mii de kilometri, probabil transportat de lilieci şi a provocat în ultimii ani epidemii în Bangladesh şi India, în urma cărora au murit 72% şi 86% dintre persoanele infectate, notează Reuters.
Virusul este transmis în principal de anumite tipuri de lilieci frugivori şi porci infectaţi, dar şi în mod direct, de la o persoană la alta, precum şi prin alimente contaminate și are potenţial epidemic grav.
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
COVID declanșează o boală cronică cu impact dramatic asupra vieții pacienților. Riscurile se triplează după infectare. Duce la afectarea tuturor organelor.
Cum poate scăpa un virus dintr-un laborator. Cât de îngrijorătoare este situația din Congo sau COVID a fost produs într-un laborator?
Această infecție extrem de răspândită devine din ce în ce mai greu de tratat.
Un caz surprinzător de infecție apărut în Anglia fără legătură cu niciun alt caz. Care sunt riscurile de răspândire.
Patru virusuri ne amenință sănătatea, iar medicii se tem de o nouă pandemie.
COVID a avut un efect dramatic asupra creierului. Pacienții se luptă și acum cu daunele produse de COVID.
"Ne pregătim de o nouă PANDEMIE". Medicii au lansat un avertisment îngrijorător.
Epidemia de rujeolă face ravagii. Trebuie să ne revaccinăm? Ce spun experții despre pericolul real și cine este expus?
Această infecție comună provoacă trei tipuri de cancer, dar și boli de inimă.
Aceasta este cea mai gravă complicație a COVID. Medicii trag un semnal de alarmă și spun că nu dispare niciodată.
Complicația gravă pe care o poți face după infectarea cu COVID. Apare chiar și după ani de la infectare și are efecte dramatice.