Colesterolul ridicat este unul dintre acei „dușmani invizibili” ai organismului: nu dă simptome clare, nu provoacă durere și poate evolua ani de zile fără să îți dai seama. Dar, în timp, poate contribui la formarea plăcilor de aterom în artere, crescând riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral.
Specialiștii atrag atenția că prevenția contează enorm. După vârsta de 40 de ani, verificarea colesterolului periodic poate face diferența între o problemă descoperită la timp și una care apare brusc, printr-un eveniment cardiovascular grav.
„Dacă colesterolul este ridicat, pe parcursul a zeci de ani acesta se acumulează în artere”, explică Manuel Mayr.
Medicul folosește o comparație simplă: sistemul circulator este precum o mașină de spălat. Dacă apa este foarte dură, depunerile pot înfunda mecanismul. În organism, colesterolul „rău” în exces poate contribui la blocarea vaselor de sânge.
Colesterolul este o substanță grasă prezentă în mod natural în sânge. Organismul are nevoie de el pentru funcționarea normală.
„Avem nevoie de colesterol pentru producerea unor hormoni precum estrogenul și testosteronul, iar celulele au nevoie de el pentru a rămâne stabile”, explică Tracy Parker.
Problema apare atunci când nivelul devine prea mare.
Corpul produce colesterol în mod natural, însă cantitatea este influențată și de:
În sânge există două tipuri principale de colesterol:
Lipoproteinele cu densitate scăzută (LDL) pot duce la acumularea de plăci în pereții arterelor.
Aceste depuneri pot îngusta vasele de sânge și pot favoriza:
Lipoproteinele cu densitate ridicată (HDL) ajută organismul să gestioneze colesterolul.
„HDL ajută ficatul să metabolizeze și să reabsoarbă LDL-ul din sânge”, spune Emily McGrath.
Studiile arată un lucru clar: scăderea colesterolului LDL reduce riscul de evenimente cardiovasculare.
Pentru persoanele între 40 și 74 de ani, recomandarea este verificarea colesterolului la aproximativ cinci ani.
După 75 de ani, controalele sunt recomandate anual.
Analiza trebuie făcută mai devreme dacă există:
Un profil lipidic complet include:
Valorile orientative:
Un colesterol total aparent „acceptabil” poate ascunde probleme dacă LDL este mare sau trigliceridele sunt crescute.
Trigliceridele sunt o altă formă de grăsime din sânge.
Ele reprezintă practic energie stocată. Organismul are nevoie de ele, dar excesul poate deveni problematic.
Valori considerate sănătoase:
Poți avea colesterol bun, dar trigliceride ridicate — iar riscul cardiovascular rămâne crescut.
Mulți oameni cred că un colesterol mare înseamnă automat alimentație proastă. Nu este întotdeauna adevărat.
„Nivelurile de lipide sunt determinate genetic la multe persoane”, spune Mayr.
Cea mai frecventă boală genetică este hipercolesterolemia familială, care afectează aproximativ 1 din 250 de persoane.
Semnale de alarmă:
Uneori, prima descoperire apare abia după un eveniment cardiac.
Nu toate persoanele supraponderale au colesterol ridicat și nu toate persoanele slabe au colesterol normal.
Totuși, excesul ponderal poate crește riscul cardiovascular.
Scăderea în greutate poate ajuta la reducerea colesterolului, mai ales când este asociată cu:
Statinele sunt medicamente care reduc producția de colesterol în ficat.
Ele:
Dacă evaluarea riscului cardiovascular depășește anumite valori, medicii pot recomanda tratament.
Statinele reduc de obicei colesterolul cu aproximativ 50%.
Pentru persoanele cu valori extrem de mari, pot fi necesare terapii suplimentare, precum inhibitorii PCSK9.
Dacă problema nu este una genetică severă, schimbările de stil de viață pot avea efect.
Rezultatele pot apărea după aproximativ 6-8 săptămâni.
Cele mai importante schimbări:
Ouăle au fost mult timp acuzate că cresc colesterolul.
Dar realitatea este mai nuanțată.
Colesterolul din alimente are un impact mai mic asupra colesterolului din sânge decât grăsimile saturate.
Problema reală este consumul mare de:
Persoanele sănătoase pot include ouăle într-o alimentație echilibrată.
Cele mai utile sunt alimentele bogate în fibre și grăsimi sănătoase.
Fibre solubile:
Fibrele beta-glucan din ovăz formează un gel în intestin și pot reduce absorbția colesterolului.
Aproximativ 3 grame pe zi pot ajuta.
Grăsimi sănătoase:
Nu este nevoie de o dietă fără grăsimi, ci de alegerea grăsimilor potrivite.
Cele mai problematice sunt alimentele bogate în grăsimi saturate:
De asemenea, trebuie limitate produsele cu mult zahăr și alimentele ultraprocesate.
Un truc simplu: înlocuiește treptat.
De exemplu:
Colesterolul nu este un inamic pe care îl simți imediat. Tocmai de aceea este periculos. Expunerea constantă la valori mari poate afecta vasele de sânge ani la rând.
Un control simplu, o analiză de sânge și câteva schimbări inteligente în stilul de viață pot reduce riscurile pe termen lung.