Care este legătura dintre tensiunea arterială și riscul de cancer. Un studiu pe peste 5 milioane de persoane arată ce pot indica datele unui control de rutină.
O simplă măsurare a tensiunii arteriale, inclusă într-un consult obișnuit, ar putea oferi indicii nu doar despre sănătatea inimii, ci și despre riscul de apariție a cancerului. Aceasta este concluzia unui nou studiu publicat în European Journal of Cancer, care arată că instrumentele utilizate în prezent pentru estimarea riscului cardiovascular pot identifica, după o recalibrare matematică, și persoanele cu probabilitate mai mare de a dezvolta anumite tipuri de cancer în următorii zece ani.
Cercetătorii spun că metoda nu înlocuiește programele de screening și nici testele oncologice. Totuși, ea ar putea transforma controalele medicale de rutină într-o oportunitate suplimentară pentru depistarea persoanelor care au nevoie de investigații mai atente.
Studiul s-a bazat pe două dintre cele mai mari baze de date medicale din Marea Britanie.
Prima a fost UK Biobank, care include peste 500.000 de participanți, iar cea de-a doua a fost Clinical Practice Research Datalink (CPRD), cu aproape 4,9 milioane de dosare medicale. În total, analiza a cuprins peste cinci milioane de persoane.
Pe parcursul unei perioade de urmărire de până la zece ani, peste 800.000 de participanți au primit un diagnostic de cancer. În aceeași perioadă, numărul cazurilor de cancer a depășit numărul evenimentelor cardiovasculare, fapt care reflectă tendința observată în multe țări dezvoltate, unde cancerul a devenit una dintre principalele cauze de deces.
Autorii au analizat patru dintre cele mai utilizate modele de calcul al riscului cardiovascular. Aceste instrumente estimează, în mod normal, probabilitatea unui infarct sau a unui accident vascular cerebral. Cercetătorii le-au adaptat pentru a calcula și riscul de cancer și au comparat rezultatele cu QCancer, un model creat special pentru predicția bolilor oncologice.
Rezultatele au arătat că modelele cardiovasculare recalibrate au avut o performanță apropiată de cea a instrumentului dedicat cancerului.
Performanțele cele mai bune au apărut în cazul mai multor forme de cancer, printre care:
În cazul cancerului pulmonar, modelul QCancer a rămas mai precis. Diferența aproape a dispărut însă în rândul persoanelor care nu au fumat niciodată.
Analiza a evidențiat doi factori care influențează atât riscul cardiovascular, cât și probabilitatea apariției cancerului.
După vârstă, cei mai importanți predictori au fost:
Importanța fumatului a fost deosebit de mare pentru cancerul pulmonar și cancerul laringian. În schimb, efectul a fost mult mai redus în cazul cancerului de prostată, uter, ovar sau al cancerului de piele.
Specialiștii au identificat și alți factori care au contribuit la estimarea riscului, printre care nivelul colesterolului, istoricul familial de boli cardiovasculare și statutul socio-economic.
Autorii studiului atrag atenția asupra unei diferențe importante.
Rezultatele nu demonstrează că hipertensiunea arterială provoacă apariția cancerului. Studiul arată doar că valorile mari ale tensiunii se asociază cu un risc oncologic mai ridicat.
Explicația poate avea legătură cu factorii comuni care influențează atât bolile cardiovasculare, cât și cancerul, precum fumatul, alimentația dezechilibrată, consumul excesiv de alcool sau lipsa activității fizice.
Până în prezent, studiile clinice nu au demonstrat că tratamentul hipertensiunii reduce și riscul de cancer.
Un avantaj important al acestei metode este faptul că nu necesită analize suplimentare.
Date precum vârsta, tensiunea arterială, colesterolul sau istoricul medical există deja în fișele electronice ale multor pacienți. Astfel, medicii ar putea primi, în viitor, și o estimare a riscului oncologic în momentul în care calculează riscul cardiovascular.
Cercetătorii au publicat și o aplicație care permite altor echipe să testeze și să îmbunătățească aceste modele.
Deși rezultatele sunt promițătoare, cercetătorii spun că mai există întrebări fără răspuns.
Studiul nu arată dacă utilizarea acestor scoruri duce la diagnosticarea mai rapidă a cancerului sau la reducerea mortalității. În plus, analiza a inclus doar persoane cu vârste între 40 și 84 de ani din Marea Britanie, astfel că eficiența metodei trebuie verificată și în alte populații.
Dacă studiile viitoare vor confirma beneficiile, un control de rutină al tensiunii arteriale ar putea oferi mult mai multe informații decât se credea până acum.
Pentru majoritatea oamenilor, rezultatele studiului nu înseamnă că o valoare mare a tensiunii arteriale indică existența unui cancer și nici că hipertensiunea provoacă direct apariția unei tumori. Mesajul cercetării este diferit: informațiile pe care medicii le colectează deja în timpul unui consult obișnuit ar putea fi folosite mai eficient pentru a identifica persoanele care merită o evaluare medicală mai atentă.
De exemplu, dacă două persoane au aceeași vârstă, dar una are hipertensiune arterială, colesterol crescut, este fumătoare și are un stil de viață sedentar, algoritmii pot estima că aceasta are un risc mai mare atât pentru boli cardiovasculare, cât și pentru anumite tipuri de cancer. Acest lucru nu reprezintă un diagnostic, ci un semnal că prevenția și monitorizarea ar putea avea un rol mai important.
În ultimii ani, medicina s-a orientat tot mai mult către evaluarea riscului individual. În loc să trateze toate persoanele la fel, medicii folosesc modele statistice care iau în calcul combinația dintre vârstă, tensiunea arterială, colesterol, fumat, diabet și alți factori pentru a estima probabilitatea dezvoltării unei boli în următorii ani.
Tensiunea arterială este unul dintre cei mai importanți indicatori ai sănătății cardiovasculare. Aceasta reflectă modul în care funcționează vasele de sânge și inima, dar poate oferi și informații indirecte despre starea generală de sănătate.
Hipertensiunea este frecvent asociată cu factori precum obezitatea, inflamația cronică, alimentația bogată în sare și alimente ultraprocesate, consumul excesiv de alcool și lipsa activității fizice. Aceiași factori sunt implicați și în dezvoltarea mai multor tipuri de cancer, motiv pentru care tensiunea arterială poate deveni o piesă importantă într-un model complex de estimare a riscului.
Cercetătorii subliniază însă că tensiunea arterială nu este utilizată izolat. Ea este interpretată împreună cu ceilalți factori de risc, iar combinația dintre aceștia oferă cea mai bună estimare.
Deși rezultatele sunt promițătoare, studiul nu demonstrează că folosirea acestor scoruri va reduce numărul de decese prin cancer sau că va permite diagnosticarea tuturor cazurilor într-un stadiu incipient. Pentru ca metoda să fie introdusă în practica medicală, este nevoie de cercetări care să arate că persoanele identificate ca având risc crescut beneficiază efectiv de investigații suplimentare și de un diagnostic mai rapid.
De asemenea, algoritmii trebuie validați în populații din alte țări, deoarece stilul de viață, accesul la servicii medicale și frecvența diferitelor tipuri de cancer pot varia semnificativ de la o regiune la alta.
Chiar dacă astfel de modele vor deveni disponibile în cabinetele medicale, ele nu înlocuiesc măsurile clasice de prevenție. Specialiștii recomandă monitorizarea regulată a tensiunii arteriale, renunțarea la fumat, controlul colesterolului și al glicemiei, menținerea unei greutăți sănătoase și participarea la programele de screening recomandate pentru vârstă și sex.
În același timp, persoanele cu hipertensiune arterială nu ar trebui să intre în panică în urma acestui studiu. Majoritatea nu vor dezvolta cancer, iar valoarea tensiunii reprezintă doar unul dintre numeroșii factori luați în calcul. Mesajul cercetării este că prevenția poate deveni mai inteligentă, folosind informațiile pe care medicii le colectează deja în timpul consultațiilor de rutină.
Studiul publicat în European Journal of Cancer deschide o direcție nouă în medicina preventivă: folosirea acelorași date clinice pentru estimarea simultană a riscului cardiovascular și oncologic. Dacă această abordare va fi confirmată de cercetări viitoare, un consult obișnuit, în care sunt măsurate tensiunea arterială, colesterolul și alți indicatori de bază, ar putea oferi medicilor o imagine mai completă asupra riscurilor pe termen lung ale fiecărui pacient.