Dislipidemia, creșterea colesterolului "rău" și/sau a trigliceridelor, nu mai este o problemă exclusiv a persoanelor în vârstă. Tot mai mulți tineri descoperă întâmplător valori anormale ale profilului lipidic atunci când își fac analize înaintea unei intervenții chirurgicale sau cu ocazia unui control medical de rutină.
Tot mai mulți tineri descoperă întâmplător valori crescute ale colesterolului, susține dr. Monica Trofin Bănescu, șef secție Cardiologie și USTACC, Spitalul Clinic SANADOR
"Discutăm despre un subiect extrem de important: dislipidemia la tineri. După cum știm, colesterolul crescut în sânge reprezintă un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare și cerebrovasculare.
În mod tradițional, considerăm că acest risc crește odată cu vârsta și se manifestă la persoane mai în vârstă. Totuși, în practica clinică întâlnim frecvent tineri care, atunci când urmează să treacă printr-o intervenție chirurgicală și își fac analize mai complexe, descoperă întâmplător un profil lipidic alterat.
Aceasta înseamnă colesterol "rău" (LDL) crescut, colesterol "bun" (HDL) scăzut și/sau trigliceride crescute. Ce este de făcut atunci? Acesta este primul scenariu clinic", a explicat dr. Monica Trofin-Bănescu, șef secție Cardiologie și USTACC, Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
Tinerii cu risc cardiovascular ar trebui să își verifice regulat profilul lipidic. Această evaluare timpurie devine esențială pe fondul creșterii numărului de tineri expuși factorilor de risc precum stilul de viață dezechilibrat, istoricul familial și afecțiunile metabolice, pentru a preveni complicații cardiovasculare severe în următorii ani.
"Un al doilea scenariu, la fel de important, este screening-ul dislipidemiei la tineri. Aici ne referim la pacienți cu vârste între 20 și 30 de ani, care prezintă deja factori de risc cardiovascular. Pot avea antecedente heredocolaterale de boli cardiovasculare sau cerebrovasculare apărute la vârste tinere ,părinți, frați sau surori cu astfel de afecțiuni.
În aceste situații, recomandăm un screening al profilului lipidic. De asemenea, îl recomandăm tinerilor cu obezitate sau celor cu diabet zaharat tip 1, forma autoimună", a explicat dr. Monica Trofin-Bănescu, șef secție Cardiologie și USTACC, Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
Colesterolul crescut poate indica fie predispoziție genetică, fie un stil de viață dezechilibrat.
"Revenind la primul scenariu, acela al descoperirii întâmplătoare a unui colesterol crescut: o parte dintre acești tineri au ceea ce numim dislipidemie familială, moștenesc valorile crescute ale colesterolului. Există însă și tineri care prezintă colesterol crescut în contextul unui stil de viață nesănătos: un indice de masă corporală ridicat, ture de noapte, fumat intens încă din adolescență. În aceste cazuri, dislipidemia este, să spunem, "previzibilă", a explicat dr. Monica Trofin-Bănescu, șef secție Cardiologie și USTACC, Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
Aceasta este valoarea hipertensiunii care îți pune viața în pericol. E o urgență medicală. Poate provoca AVC sau infarct pe loc.
Simptomul banal al bolii cardiace. Nu este durerea în piept, dar e un mare semnal de alarmă
Această bacterie extrem de comună îți devastează inima. Cei mai mulți oameni o au.
Hipertensiunea arterială are un efect devastator asupra creierului.
Inima ta ar putea îmbătrâni mai repede decât crezi. Vezi dacă ești în pericol.
Unul din trei atacuri de cord lovește în tăcere, fără dureri în piept și fără semnale clare. Medicii trag un semnal de alarmă.
Inima, afectată iremediabil. Lucrul inevitabil care o devastează. Nu scăpăm niciunul.
Boala gravă la care ești expus dacă ești născut după ACEST AN. Riscurile pot fi mortale.
Simptomul surprinzător al infarctului pe care majoritatea femeilor îl ignoră. Nu este vorba de durerea în piept.
Tratamentul care îți protejează inima de cea mai letală afecțiune.
Sindromul Wolff-Parkinson-White este o afecțiune cardiacă tăcută. Poate rămâne ascunsă până la bătrânețe.