Chiar dacă au trecut mai mulți ani de la debutul pandemiei de COVID-19, efectele infecției cu SARS-CoV-2 nu sunt pe deplin înțelese. Printre cele mai persistente și debilitante simptome ale Long COVID se numără tulburările cognitive, cunoscute popular drept „ceață cerebrală”. Acestea afectează peste 80% dintre persoanele care suferă de Long COVID, influențând semnificativ capacitatea de muncă și desfășurarea activităților zilnice.
Pe plan global, cu sute de milioane de cazuri de COVID-19, Long COVID reprezintă o provocare majoră pentru sănătatea publică și pentru economie.
Până acum, cauzele cognitive ale Long COVID rămâneau neclare. Studiile de imagistică cerebrală au arătat modificări structurale, dar nu au reușit să identifice disfuncțiile moleculare responsabile pentru simptome. Lipsa biomarkerilor obiectivi a împiedicat confirmarea diagnosticului și dezvoltarea unor terapii eficiente.
O echipă de cercetători condusă de profesorul Takuya Takahashi, de la Graduate School of Medicine, Yokohama City University, Japonia, a realizat un pas important în înțelegerea cauzelor ceață cerebrală în Long COVID.
Cercetătorii au concluzionat că pacienții cu tulburări cognitive ar putea avea o expresie perturbată a receptorilor AMPA (AMPAR), molecule esențiale pentru memorie și învățare. Studiile anterioare în tulburări psihiatrice și neurologice, precum depresia sau demența, au sugerat un rol similar al acestor receptori.
Pentru a verifica ipoteza, echipa a folosit o metodă inovatoare denumită [11C]K-2 AMPAR PET imaging, care permite vizualizarea și cuantificarea densității receptorilor AMPAR în creierul uman viu.
Descoperirile oferă o explicație biologică clară pentru simptomele cognitive și sugerează noi direcții terapeutice:
Medicamente care să reducă activitatea receptorilor AMPAR ar putea ameliora ceață cerebrală.
Datele de imagistică pot diferenția pacienții cu Long COVID de persoanele sănătoase cu 100% sensibilitate și 91% specificitate.
"Prin aplicarea tehnologiei noastre de imagistică a receptorilor AMPA, vrem să oferim o perspectivă nouă și soluții inovatoare pentru provocarea medicală reprezentată de Long COVID", spune Prof. Takahashi.
Cercetarea subliniază faptul că tulburările cognitive post-COVID trebuie recunoscute oficial ca afecțiune medicală. Aceasta ar putea stimula industria medicală să accelereze dezvoltarea de instrumente de diagnostic și tratamente eficiente.
Studiul echipei lui Prof. Takahashi aduce claritate asupra bazei biologice a ceață cerebrală și deschide calea pentru noi metode de diagnostic și terapii. Aceasta reprezintă un progres semnificativ în abordarea unei afecțiuni care afectează milioane de persoane la nivel global.
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
Ce s-a constatat în cazul celor trei medicamente pentru COVID-19: remdesivir, molnupiravir și nirmatrelvir / ritonavir.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Medicul Carmen Dorobăț ne-a vorbit despre noua variantă COVID-19, EG. 5, care a început să îngrijoreze oamenii în această perioadă.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.