Reprezentanții Colegiului Medicilor din România și al Colegiului Medicilor din București avertizează privind prezentarea unor ”așa-numite ”tratamente-minune” pentru afecțiunea provocată de virusul SARS-CoV-2”.
Apelul lor, denumit ”Medicină bazată pe dovezi. Tratamente bazate pe ghiduri și protocoale”:
”Colegiul Medicilor din Municipiul București și Colegiul Medicilor din România lansează un apel pentru o comunicare responsabilă în privința tratamentelor pentru COVID-19. Reprezentanții Colegiului Medicilor din Municipiul București (CMMB) au sesizat și trag un semnal de alarmă privind faptul că în spațiul public sunt prezentate așa-numite ”tratamente-minune” pentru afecțiunea provocată de virusul SARS-CoV-2, tratamente pentru care sunt vehiculate argumente pro și contra. În aceste condiții, Colegiul Medicilor din Municipiul București atrage atenția că medicii trebuie să prescrie tratamente conform ghidurilor și protocoalelor în vigoare, precum și recomandărilor instituțiilor din domeniu.
Astfel, medicii care profesează în România trebuie să prescrie numai medicamente aprobate la nivelul Agenției Europene a Medicamentului (EMA) sau Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR). Această aprobare din partea autorităților de resort nu trebuie privită doar ca o chestiune birocratică, ci ca o garanție a verificărilor privind eficiența și siguranța unui tratament înainte de a fi disponibil pentru pacienți.
Aprobările din partea Agenției Europene a Medicamentului și Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România vin la finalul unui proces atent reglementat, în care sunt analizate de către specialiști datele privind tratamentele. De asemenea, Colegiul Medicilor din Municipiul București adresează un apel public pentru responsabilitate în privința comunicării legate de așa-numite ”tratamente-minune”, deoarece există informații că mulți pacienți, în urma discuțiilor din spațiul public, au decis să își achiziționeze astfel de tratamente, în unele cazuri fiind vorba de medicamente destinate zonei veterinare.
„Tratamentele administrate pacienților trebuie să aibă în spate dovezi științifice, ghiduri și protocoale. Vorbim despre o medicină bazată pe dovezi științifice. Bineînțeles că, în dezvoltarea medicinei, în găsirea de noi tratamente, cercetătorii trebuie să ia în calcul toate posibilitățile, să analizeze toate variantele și că inovația este una dintre pietrele de temelie în acest domeniu, dar administrarea către pacienți de către medici trebuie să vină obligatoriu numai după ce un tratament este avizat de către organele de reglementare, iar această aprobare vine în urma studiilor efectuate. Încurajăm schimbul de opinii, dar trebuie să ținem cont cu toții că, de multe ori, mai ales în situații sensibile și fără precedent, o parte a populației poate să ia o informație vehiculată în spațiul public drept o ‘soluție miraculoasă‘, ceea ce poate avea ulterior efecte asupra sănătății care nu sunt cunoscute și chiar efecte negative”, a declarat prof. dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din Municipiul București”.
Colegiul Medicilor din Municipiul București și Colegiul Medicilor din România (CMR) precizează că apelul pentru medicina bazată pe dovezi și pentru tratamente bazate pe ghiduri și protocoale terapeutice, precum și pentru o comunicare responsabilă în acest sens trebuie să vizeze toate afecțiunile.
Prof. dr. Cătălina Poiană Prof. dr. Daniel Coriu
Președintele CMMB Președintele CMR
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.