„Din păcate, ceea ce trebuie să conștientizăm cu toții este că la un asemenea nivel de vaccinare pe care îl avem - și analiza va trebui făcută la un moment dat într-o situație în care (...) putem să fim mult mai lucizi - cu asemenea grad de vaccinare noi chiar dacă la un moment dat acest val patru va trece... încă nu am ajuns în vârful valului, au fost tot felul de discuții și de prognoze. Din păcate, nu suntem nici măcar pe platou, există în continuare o creștere a numărului de infectări, ceea ce înseamnă că încă nu putem spera la acel platou de câteva zile, câteva săptămâni, ca apoi să fie o scădere. Presiunea este enormă, uriașă pe sistemul sanitar, care evident că are anumite limite, pentru că nimic nu este infinit, nici capacitatea sistemului sanitar”, a declarat ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, marți, într-o emisiune TVR.
Demnitarul a precizat că marea majoritate a personalului medical „își face treaba în condiții foarte grele”, subliniind însă că este foarte greu de gestionat „o situație în care de zile întregi (...) numărul de infectări este la 15.000 (...), astăzi la aproape 19.000”.
Ministrul Sănătății a arătat că se fac estimări și prognoze cu privire la evoluția pandemiei, dar ele trebuie privite „cu o anumită reticență”.
„Una din variante a fost aceea de a ajunge la un anumit platou cândva la mijlocul lunii octombrie, cealaltă ne spunea mai încolo, peste câteva săptămâni. Vedem că nu am ajuns la acest platou, din păcate, în mijlocul lunii octombrie și trebuie să înțelegem că fiecare dintre noi poate contribui în sens pozitiv sau mai puțin pozitiv la această chestiune. Vedem (...) în statele occidentale ce se întâmplă și se întâmplă în principal (...) pentru că rata de vaccinare este foarte ridicată. Este simplu, este logic, virusul acesta nu mai are unde să circule, numărul de persoane nevaccinate este semnificativ mai mic decât cel al persoanelor vaccinate, nu are unde, microbiologic sau științific, să circule acest virus. Problema României, care va rămâne o problemă, din păcate, probabil și după trecerea acestui val patru, este că, dacă rata de vaccinare nu crește până la 60, dar mai bine 70% cel puțin, atunci noi vom fi expuși în continuare, pentru că avem (...) populație în care acest virus poate circula și ne expunem și la alte valori posibile”, a susținut Cseke Attila.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Este omenirea amenințată de alte pandemii și dezastre epidemiologice? Suntem mai pregătiți după experiența tragică a pandemiei COVID-19?
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Medicul Carmen Dorobăț ne-a vorbit despre noua variantă COVID-19, EG. 5, care a început să îngrijoreze oamenii în această perioadă.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.