Secretarul de Stat Horațiu Moldovan a declarat, într-un interviu, că România are o mare problemă în secțiile de ATI.
Odată cu pandemia a ieșit la iveală o situație dramatică: secțiile de Anestezie-Terapie Intensivă din România sunt puține și nu avem medici care să lucreze în ele.
În București, spre exemplu, conform raportului Societății de Anestezie și Terapie Intensivă (SRATI) sunt doar 82 de paturi de ATI unde pot fi tratați bolnavii cu COVID-19, iar alte 12 erau nefuncționale deocamdată la Spitalul Modular din curtea Elias. Adică 6% din totalul pe țară.
„Sunt paturi pe care le-am numărat eu, mergând cu piciorul din spital în spital”, a declarat dr Horațiu Moldovan, secretar de stat la ministerul Sănătății, pentru Europa Liberă.
La nivel național, România dispune de 1.356 de paturi ATI destinate exclusiv pacienților cu Covid-19, dar pentru acestea avem doar 987 de ventilatoare mecanice. Asta înseamnă că ele nu pot funcționa concomitent.
Problema și mai critică e însă cea a personalului medical să lucreze în secțiile de ATI. Avem foarte puțini medici din această specialitate, la fel și asistente medicale.
Horațiu Moldovan a spus, în interviu, că România ar avea nevoie de dublarea personalului la ATI doar pentru a funcționa în condiții minime. Dar...
„În România nu sunt doctori. În România, doctorii au fost plătiți ca tehnicienii de salubritate, timp de 30 de ani. S-a ameliorat venitul de un an, doi. A existat un exod, au plecat 30.000 de medici. Nu avem anesteziști, epidemiologi. Avem puțini. Aparatura, tehnica – ventilatoare, injectomate, la un moment dat se poate cumpăra. Sunt produse care se găsesc pe piață. Dar specialiști care să le folosească se formează în ani. Asta e realitatea medicinei românești, asta avem. (...) În România, lipsesc cam 1.000 de anesteziști (medici ATI). Ar trebui să avem cam 2.000 ca să fim la minimum, să ne descurcăm cât de cât. Standardul în UE, pentru anesteziști, este de 20 la suta de mii de locuitori. Noi avem 5 la suta de mii”, a declarat secretarul de stat.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.