Modificările aduse prin Hotărârea nr 107, aprobată de Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU), a aprobat în ședința din 27 noiembrie 2021, vin după ce atât Organizația Mondială a Sănătății (OMS) cât și Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) au declarat noua variantă de COVID-19, descoperită în Africa de Sud, ca fiind „îngrijorătoare” sau cu risc „ridicat spre foarte ridicat”.
În afară de Africa de Sud, Omicron a fost detectat în Malawi, în Israel la o persoană venită din Malawi, în Hong Kong și în Belgia, dar și în Germania, care are deja un caz, și posibil și în Cehia unde este un caz suspect, acestea trei din urmă fiind țări membre ale UE. Iar SUA și Canada și-au închis și ele granițele pentru călături care vin din mai multe țări din Africa australă.
Măsurile luate la București de CNSU sunt:
1) actualizarea listei țărilor/teritoriilor de risc epidemiologic COVID ridicat în sensul introducerii statelor Botswana, Eswatini, Lesotho, Mozambic, Namibia, Africa de Sud și Zimbabwe în zona roșie;
2) modificarea HCNSU 43 din 01.07.2021 prin introducerea unei excepții în sensul instituirii măsurii carantinei pentru o perioadă de 14 zile, pentru toate persoanele cetățeni români, cetățeni din țările Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European sau Confederația Elvețiană, care sosesc în România din Botswana, Eswatini, Lesotho, Mozambic, Namibia, Africa de Sud și Zimbabwe, astfel:
a) la domiciliu sau la locația declarată, dacă există posibilitatea delimitării față de ceilalți membrii ai familiei sau față de cei cu care locuiesc;
b) în spații special destinate, puse la dispoziție de autoritățile administrației publice locale, conform prevederilor legale în vigoare.
3) De asemenea, noua Hotărâre a CNSU interzicere accesul pe teritoriul României, prin punctele de trecere a frontierei de stat, a cetățenilor străini și apatrizi, definiți potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care sosesc din Botswana, Eswatini, Lesotho, Mozambic, Namibia, Africa de Sud și Zimbabwe.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
FDA aprobă, în sfârșit, vaccinul Novavax, dar doar pentru unii! Robert F. Kennedy Jr. trage un semnal de alarmă.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.