Un studiu publicat recent în revista eBioMedicine atrage atenția asupra unei posibile legături între Long COVID și bolile neurodegenerative, inclusiv boala Alzheimer. Cercetarea indică o creștere semnificativă a nivelului unei proteine-cheie din sânge, cunoscută sub numele de tau fosforilat (pTau-181), la pacienții cu simptome neurologice persistente după infecția cu SARS-CoV-2.
Analiza a inclus 227 de respondenți ai World Trade Center (WTC) care au prezentat dificultăți neurocognitive după COVID-19. Printre simptome s-au numărat:
Acești participanți fac parte din programul Stony Brook WTC Health and Wellness, unde beneficiază de monitorizare medicală pe termen lung.
Cercetătorii au analizat probe de sânge recoltate înainte de pandemie și la câteva luni sau ani după infecția cu COVID-19. Rezultatele arată o creștere medie de 59% a nivelului pTau-181 la pacienții cu Neurological Post-Acute Sequelae COVID (N-PASC).
Proteina pTau-181 reprezintă un biomarker asociat cu leziuni cerebrale persistente și apare frecvent la pacienții cu demență sau Alzheimer.
Cohorta de control a inclus 227 de respondenți WTC care fie nu au contractat COVID-19, fie nu au dezvoltat simptome de Long COVID. În acest grup, nivelurile de tau nu au arătat creșteri relevante, fapt care susține asocierea dintre Long COVID neurologic și modificările biologice observate.
Pentru pacienții care au raportat simptome neurocognitive timp de peste 1,5 ani, valorile proteinei tau au fost și mai ridicate. Autorii avertizează că această evoluție ar putea indica deteriorare cognitivă progresivă odată cu înaintarea în vârstă.
"Am măsurat nivelurile de tau la o medie de 2,2 ani după infecția cu COVID-19, cu intervale cuprinse între șase luni și patru ani", precizează Xiaohua Yang, autor principal al studiului.
Profesorul Sean Clouston, autor corespondent al studiului, subliniază că rezultatele nu confirmă automat apariția bolii Alzheimer, însă ridică semnale importante de alarmă.
"Nu știm încă dacă aceste creșteri ale proteinei tau urmează același traseu biologic ca în cazul pacienților cu Alzheimer", afirmă Clouston.
Următorul pas vizează investigații imagistice cerebrale, pentru a verifica dacă modificările din sânge reflectă acumulări similare la nivel cerebral.
Autorii atrag atenția asupra faptului că respondenții WTC au fost expuși anterior la factori de mediu toxici, ceea ce poate influența rezultatele. Din acest motiv, concluziile nu se pot extinde automat la populația generală.
"Impactul COVID-19 se poate manifesta la ani distanță și poate genera tulburări neurocognitive similare cu cele observate în boala Alzheimer", a spus prof. Benjamin J. Luft, coautor al studiului, care avertizează asupra consecințelor pe termen lung ale infecției.
El consideră că studiul oferă unele dintre primele dovezi care sugerează că un virus poate contribui la producerea anormală de proteină tau în timp.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.