Conferențiarul Anca Coliță, managerul Institutului Fundeni din București, a povestit, într-un interviu pentru DC Medical, ce a însemnat pandemia pentru unitatea medicală în care activează. Aceasta a vorbit despre două dintre provocările la care Institutul a trebuit să facă față. Mai întâi a subliniat că, la fel ca și în alte unități medicale, nimeni nu a fost pregătit pentru infecția COVID-19: ”a trebuit să acceptăm schimbarea profundă a tuturor regulilor și reglementărilor cu care eram obișnuiți”.
Prima provocare de care amintește managerul de la Fundeni este continuarea activității spitalicești. ”De ce? Pentru că suntem un spital pe zone de nișă: activitatea de transplant hepatic, renal, medular; activitatea în domeniul oncologiei, atât al tumorilor solide, cât și al oncologiei hematologice este o arie în care noi nu putem să amânăm tratamentul unui bolnav. A trebuit să continuăm activitatea în ciuda tuturor restricțiilor”, declară conf Anca Coliță.
A doua provocare amintită de aceasta a constat în menținerea constantă a activității Institutului - adică, explică managerul, ”să evităm îmbolnăvirea unui număr mare de medici, de asistente sau infirmiere pentru a putea continua activitatea”.
Anca Coliță precizează că a fost regândit triajul bolnavilor și s-a creat o zonă de triaj unde a fost detașat personal, instruit personal întrucât, subliniază managerul, ”un triaj eficient este realizat de persoane instruite să facă acest triaj”. Apoi s-au regândit și circuitele epidemiologice. ”Iar lucrul ăsta a fost foarte dificil pentru că Spitalul Fundeni funcționează în două clădiri, ambele destul de vechi, unde circuitele moderne, epidemiologice, sunt destul de greu de implementat, deci a trebuit, din nou, să ne gândim, să apelăm la ajutorul unor epidemiologi și să învățăm pe toți colaboratorii, colegii și, evident, pe pacienții noștri, să respecte aceste noi circuite, ceea ce a fost o provocare”, povestește managerul.
Acesta mai amintește de dificultățile din ”primele săptămâni” de obținere a materialelor și echipamentelor de protecție pentru personalul medical. ”Au fost foarte multe lucruri pe care a trebuit să le schimbăm aproape peste noapte”, mai precizează conf Anca Coliță.
Potrivit acesteia, la Institutul Fundeni nu au fost focare mari de infecție și nu au fost refuzați pacienți.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Merck și Ridgeback retrag cererea pentru medicamentul COVID în Uniunea Europeană.
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Uniunea Europeană achiziționează vaccinuri pentru a se pregăti pentru următoarea pandemie.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Ce s-a constatat în cazul celor trei medicamente pentru COVID-19: remdesivir, molnupiravir și nirmatrelvir / ritonavir.