JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
La studiul pentru elaborarea acestui indice, denumit COVID-19/SEIMC, au participat mai multe spitale spaniole şi el se fundamentează pe o mare bază de date cu pacienţi COVID-19 spitalizaţi în Spania, coordonată de Spitalul Gregorio Marańón şi validată pe o cohortă de pacienţi internaţi în Spitalul Universitar La Paz, spitale din Madrid.
Indicele a fost dezvoltat cu ajutorul datelor studiului COVID-19@Spain, care a inclus pacienţi internaţi în 127 de spitale spaniole în primul val al pandemiei. Au fost exploatate 17 variabile pentru care acest studiu a demonstrat că au relevanţă prognostică.
COVID-19 are un curs foarte variabil, de la boală asimptomatică până la dezvoltarea unor complicaţii potenţial fatale.
În medicină sunt folosiţi indici predictivi de prognostic pentru a estima cât mai precis probabilitatea survenirii unui eveniment specific, cum ar fi o complicaţie gravă sau decesul, şi pentru a ajuta medicii să ia decizii bine fundamentate.
În cazul de faţă au fost identificate şapte variabile pentru a determina cu precizie prognosticul pacienţilor: vârsta, sexul, dificultatea de a respira, unii parametri sangvini, precum saturaţia de oxigen, valorile a două tipuri de leucocite (neutrofile şi limfocite) şi concentraţia de creatinină.
Pe baza acestor variabile se întocmeşte un indice cu valori de la 0 la 30, care permite clasificarea pacienţilor în funcţie de riscul de deces în următoarele 30 de zile, potrivit studiului ce a fost publicat în revista Thorax.
Un punctaj mai mic sau egal cu 2 indică un risc redus de deces, între 3 şi 5 un risc moderat, între 6 şi 8 un risc înalt şi între 9 şi 30 un risc foarte înalt.
Astfel, dezvoltarea şi validarea indicelui COVID-19/SEIMC permite clasificarea pacienţilor în patru categorii de risc: redus, mediu, înalt şi foarte înalt.
Bolnavii cu risc redus (0-2 puncte) pot fi trataţi în ambulator, fără spitalizare, iar cei cu risc înalt (6-8 puncte) sau foarte înalt (9-30) trebuie să rămână internaţi în spital sau în unităţile de ATI. Pacienţii cu risc moderat (3-5 puncte) pot rămâne internaţi în unităţile destinate pacienţilor de complexitate mai redusă.
Acest indice predictiv le va permite medicilor ''să ia decizii clinice uşor şi rapid, pe baza evoluţiei posibile a pacientului şi riscului său de deces'', explică Spitalul Gregorio Marańón.
''Este un instrument inovator în lume pentru prezicerea evoluţiei unui pacient COVID-19 şi care va ajuta medicii de la urgenţe să ia decizii rapide privind conduita terapeutică de care are nevoie pacientul, întotdeauna pe baza criteriului clinic.'', notează coordonatorul studiului, Juan Berenguer.
Citește și O femeie din Anglia, complet paralizată după ce a făcut COVID-19
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.