Prof. dr. Șerban Bubenek, președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă (SRATI) spune că marea problemă nu e numărul de paturi de ATI, ci personalul medical specializat în tratarea pacienților COVID cu forme grave care este insuficient.
Conform unui Ordin intrat în vigoare în 2019 România trebuie să aibă, până în 2030, un număr de 20 de anesteziști la 100.000 de locuitori, dar acum are abia 6!
Președintele SRATI a subliniat că, mulțumită angajaților din sistemul sanitar, România nu e în top la rata de mortalitate cauzată de coronavirus.
„Sigur că nu pot fi mărite (paturile ATI, n.r.) de pe o zi pe alta. Ceea ce trebuie să vă spun e că, surprinzător, România la numărul de paturi ATI raportate nu stă foarte rău. În 2012 s-a făcut un studiu paneuropean și a rezultat că am avea cam 21 de paturi de terapie intensivă și terapie acută la 100.000 de locuitori și asta a arătat că, de fapt, avem în ATI avem cam 4,2 paturi la 100.000 de locuitori, ceea ce ne plasează în primele 5 - 6 țări europene.
Dacă mortalitatea azi în România e mică raportat la 100.000 de locuitori, asta se datorează și acestui fapt, chiar dacă aceste paturi nu au fost toate dotate la început și erau 1.300 ca de ATI și azi avem peste 2.600. Faptul că mai avem 1.400 până la 4.175 de paturi, ele au permis să fie îngrijiți pacienții fără COVID, care au venit cu alte tipuri de boli, care au fost operați. Acum avem 1.400 de paturi ocupate.
Deci România a prins această pandemie cu o situație bună și cu siguranță când se va termina pandemia și se va face un studiu serios vom vedea că România a avut marele noroc că încet - încet, în ultimii 10 - 15 ani, și-a crescut paturile de ATI chiar dacă nu le-a dotat, deci măcar a avut cam o treime din personalul necesar, era ceva aparatură și experiență a personalului în a opera aceste paturi. Acum probabil că avem 1.600 și ceva de paturi de ATI complet dotate destinate pacienților COVID. În plus sunt cam 100 de paturi pentru copiii cu COVID.
Problema cea mare a rămas și rămâne cea a personalului. Personalul n-am reușit să-l creștem ca număr în acești ultimi 10 - 15 ani, deși din 2019 avem în vigoare Ordinul 398 care privește siguranța pacientului în anestezie și terapie intensivă în care am scris clar că până în 2030 trebuie să avem 20 de anesteziști la 100.000 de locuitori. Acum avem 6. Asta e adevărul! Faptul că personalul medical a dat dovadă de o abnegație ieșită din comun face ca azi România să nu fie pe un loc rușinos în privința mortalității”, a spus prof dr Șerban Bubenek, pentru B1 TV.
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Lipsa mirosului este unul dintre efectele long-COVID. Milioane de astfel de cazuri sunt raportate în lume.
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
FDA aprobă, în sfârșit, vaccinul Novavax, dar doar pentru unii! Robert F. Kennedy Jr. trage un semnal de alarmă.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Medicul Carmen Dorobăț ne-a vorbit despre noua variantă COVID-19, EG. 5, care a început să îngrijoreze oamenii în această perioadă.