O nouă cercetare imagistică publicată în Journal of Neurology contrazice una dintre cele mai populare teorii despre sindromul Long COVID. Deși comunitatea medicală a suspectat mult timp că oboseala cronică și "ceața cerebrală" apar din cauza unei inflamații generalizate la nivelul creierului, realitatea biologică este diferită.
O echipă de oameni de știință din Finlanda, de la Universitatea din Turku, demonstrează că mecanismul din spatele simptomelor persistente are legătură cu centrele emoționale ale creierului, nu cu neuroinflamația clasică.
Studiul a inclus trei grupuri de participanți pentru o comparație precisă: 14 pacienți cu Long COVID, 11 voluntari sănătoși și 13 persoane diagnosticate cu scleroză multiplă (o boală neurologică marcată de inflamație severă).
Subiecții au trecut prin scanări avansate de tip PET (tomografie cu emisie de pozitroni), RMN (rezonanță magnetică nucleară) și analize de sânge pentru identificarea biomarkerilor de degradare neuronală.
Rezultatele au adus surprize majore:
Cercetătorii nu exclud complet existența inflamației, însă datele arată că aceasta se estompează în timp. Pacienții care au efectuat scanările în primele 16 luni de la infecția inițială cu SARS-CoV-2 au prezentat un nivel de activitate inflamatorie mai ridicat în substanța albă. La cei care trăiau cu acest sindrom de o perioadă mai lungă, semnele inflamatorii au dispărut aproape complet.
Prof. Laura Airas, coordonatoarea studiului, susține că răspunsul inflamator este un fenomen specific fazei acute și primelor luni de după boală, după care intensitatea lui scade treptat.
Scanările PET au scos la iveală detalii cruciale în cazul subiecților cu forme severe de Long COVID, care acuzau anxietate profundă, depresie și o calitate scăzută a vieții.
La acești pacienți, medicii au observat o activitate celulară crescută în două regiuni specifice ale sistemului limbic: hipocampul și amigdala. Aceste zone controlează direct emoțiile, răspunsul la stres și memoria de scurtă durată.
Această descoperire modifică strategia medicală pentru viitor. Până acum, multe protocoale clinice au testat terapii antiinflamatoare agresive pentru combaterea simptomelor neurologice post-COVID.
Noile date sugerează că această abordare nu are un fundament biologic solid pe termen lung. În schimb, pacienții pot beneficia mult mai mult de pe urma unor intervenții axate pe reglarea sistemului nervos autonom, managementul stresului și terapii specifice pentru echilibrarea activității în zona limbică.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.