Studiu românesc legat de COVID-19: Dr Laura Elena Stoichițoiu, dr Larisa Pinte, Marius Ioan Balea, dr Valentin Nedelcu, sef lucrări dr Camelia Badea și prof dr Cristian Băicuș au realizat un studiu pornind de la premisa că „boala COVID-19 a fost asociată atât cu evenimente tromboembolice, cât și cu formarea trombilor in situ la vase mici. Anticorpii antifosfolipidici au fost găsiți în unele cercetări”.
Scopul studiului lor (link direct studiu), publicat online în Romanian Journal of Internal Medicine, este „evaluarea activității proteice S la pacienții cu COVID-19, ca o cauză a acestei stări protrombotice și a asocierii activității proteice S cu rezultate mai slabe”.
În studiul de cohortă au fost incluși prospectiv toți pacienții internați pentru boala COVID-19 în Spitalul Colentina, între 15 mai și 15 iulie 2020. Au fost excluși, însă, pacienții tratați cu anticoagulante antivitaminice K și cu boală hepatică. „Toți pacienții au avut activitate proteică S determinată la internare. Principalul rezultat a fost supraviețuirea, rezultatele secundare au fost severitatea clinică și leziunile pulmonare”, arată autorii studiului.
Dintre cei 91 de pacienți care au fost incluși în studiu, 21 (23,3%) au murit. Cercetătorii au constatat că activitatea proteinei S a scăzut la 65% dintre pacienți.
„Moartea a fost asociată cu o activitate mai mică a proteinei S (mediană 42% față de 58%, p <0,001), iar asocierea a rămas după ajustarea vârstei, markerilor de inflamație și ALAT. A existat o relație doză-răspuns între activitatea proteinei S și severitatea clinică (coeficientul Kendall_tau = -0.320, p <0,001; Jonckheere-Terpstra pentru tendință: p <0,001) sau deteriorarea pulmonară la scanarea CT (coeficientul Kendall_tau = -0,290, p < 0,001; Jonckheere-Terpstra pentru trend: p <0,001). Numărul mare de neutrofile a fost, de asemenea, asociat independent cu decesul (p = 0,002)”.
În concluzie, spun ei, „activitatea proteinei S a fost mai mică la pacienții cu COVID-19, iar nivelul acesteia a fost asociat cu supraviețuirea și severitatea bolii, ceea ce sugerează că poate avea un rol în manifestările trombotice ale bolii”.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
COVID-19 va fi comparabil cu gripa sezonieră. Când se declară sfârșitul pandemiei.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Pandemia COVID-19 nu mai este o urgență de sănătate la nivel mondial.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
Long-COVID și terapiile experimentale și miraculoase. Care sunt cele mai căutate, dar și de ce îi pun pe pacienți în pericol.