Studiu românesc legat de COVID-19: Dr Laura Elena Stoichițoiu, dr Larisa Pinte, Marius Ioan Balea, dr Valentin Nedelcu, sef lucrări dr Camelia Badea și prof dr Cristian Băicuș au realizat un studiu pornind de la premisa că „boala COVID-19 a fost asociată atât cu evenimente tromboembolice, cât și cu formarea trombilor in situ la vase mici. Anticorpii antifosfolipidici au fost găsiți în unele cercetări”.
Scopul studiului lor (link direct studiu), publicat online în Romanian Journal of Internal Medicine, este „evaluarea activității proteice S la pacienții cu COVID-19, ca o cauză a acestei stări protrombotice și a asocierii activității proteice S cu rezultate mai slabe”.
În studiul de cohortă au fost incluși prospectiv toți pacienții internați pentru boala COVID-19 în Spitalul Colentina, între 15 mai și 15 iulie 2020. Au fost excluși, însă, pacienții tratați cu anticoagulante antivitaminice K și cu boală hepatică. „Toți pacienții au avut activitate proteică S determinată la internare. Principalul rezultat a fost supraviețuirea, rezultatele secundare au fost severitatea clinică și leziunile pulmonare”, arată autorii studiului.
Dintre cei 91 de pacienți care au fost incluși în studiu, 21 (23,3%) au murit. Cercetătorii au constatat că activitatea proteinei S a scăzut la 65% dintre pacienți.
„Moartea a fost asociată cu o activitate mai mică a proteinei S (mediană 42% față de 58%, p <0,001), iar asocierea a rămas după ajustarea vârstei, markerilor de inflamație și ALAT. A existat o relație doză-răspuns între activitatea proteinei S și severitatea clinică (coeficientul Kendall_tau = -0.320, p <0,001; Jonckheere-Terpstra pentru tendință: p <0,001) sau deteriorarea pulmonară la scanarea CT (coeficientul Kendall_tau = -0,290, p < 0,001; Jonckheere-Terpstra pentru trend: p <0,001). Numărul mare de neutrofile a fost, de asemenea, asociat independent cu decesul (p = 0,002)”.
În concluzie, spun ei, „activitatea proteinei S a fost mai mică la pacienții cu COVID-19, iar nivelul acesteia a fost asociat cu supraviețuirea și severitatea bolii, ceea ce sugerează că poate avea un rol în manifestările trombotice ale bolii”.
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.