OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Transplanturile de fecale sunt o ramură neobișnuită a medicinei. Cunoscut sub numele de transplant IStool sau transplanturi de microbiote fecale (FMT), au ca scop creșterea răspunsului imun al organismului prin introducerea unei cantități sănătoase de bacterii bune în microbiomul intestinal. Tratamentul implică donarea unor fecale de la o persoană la alta prin ambalarea unor fragmente de fecale într-o pastilă care este, apoi, administrată pe cale orală.
Donatorii sunt de obicei oameni care locuiesc în imediata apropiere, deoarece microbiomul intestinal va fi înarmat cu toate bacteriile bune care sunt de folos în habitatul dvs. specific. Acestea sunt administrate ca un mijloc de creștere a imunității, adesea după ce intestinul și-a pierdut bacteriile bune din cauza bolii sau ca urmare a medicamentelor necorespunzătoare.
Acum, însă, se pare că transplanturile de fecale ar putea avea un rol important în lupta împotriva COVID-19, cercetătorii planificând deja un studiu clinic. Abordarea nouă vine în lumina a două rapoarte ale pacienților care au fost amândoi infectați cu o bacterie de stomac, precum și cu COVID-19. Fiecare a primit un transplant fecal și la scurt timp, simptomele lor pentru ambele boli au dispărut rapid. Descoperirile mici, dar interesante, au fost publicate într-o lucrare în revista Gut.
Primul caz a implicat un bărbat în vârstă de 80 de ani care se luptase cu Clostridioides difficile recurent și ulterior a făcut pneumonie, dar avea și simptome care indicau COVID-19. Un test de tamponare a confirmat că pacientul era pozitiv și astfel a fost tratat cu remdesivir și plasmă convalescentă conținând anticorpi împotriva SARS-CoV2. De asemenea, i s-a administrat un transplant fecal pentru a combate recidivantul C difficile.
În mod surprinzător, la scurt timp după transplant, simptomele COVID-19 ale pacientului au dispărut rapid și, deși au fost administrate și alte tratamente, nu se crede în prezent că vreunul dintre ele ar fi fost atât de eficient în accelerarea recuperării după boală.
Al doilea caz a implicat un tânăr de 19 ani care avea colită ulcerativă și era tratat cu imunosupresoare. De asemenea, acesta se confrunta cu episoade repetate de C. difficile și astfel i s-au administrat antibiotice și un transplant de fecale pentru a combate infecția. La scurt timp, pacientul a dezvoltat simptome COVID-19 și, din nou, un test de tampon a confirmat că a fost infectat cu virusul SARS-CoV-2. Cu toate acestea, simptomele lui au dispărut fără niciun tratament.
În ambele cazuri, medicii au reușit să excludă faptul că pacienții au fost infectați cu SARS-CoV-2 de către transplanturile fecale, deoarece au fost testați pentru virus înainte de a le fi administrată pastila. Ceea ce este surprinzător este că ambii pacienți au avut factori de risc pentru a prezenta simptome severe ale COVID-19 și totuși niciunul dintre ei nu s-a îmbolnăvit în mod deosebit de boală. „O posibilă explicație este aceea că transplantul de fecale a atenuat severitatea bolii, posibil prin impactul interacțiunilor microbiom-imunitate”, au spus autorii într-o declarație.
Constatările nu sunt în niciun caz definitive, deoarece nu se poate confirma că pastilele cu fecale au fost factorul decisiv în severitatea și recuperarea bolii lor. Cu toate acestea, cercetătorii sugerează că este un domeniu demn de investigație bazat pe numeroase cercetări privind beneficiile acestei terapii neobișnuite în tratamentul altor boli.
„Concluzia noastră principală din aceste cazuri este că [transplantul de fecale] pare sigur și de o eficacitate comparabilă în tratarea recurentă a [infecției cu C difficile] la pacienții cu COVID-19 coexistent”, au scris ei. Aceste date ne permit să speculăm că manipularea microbiomului intestinal poate merita o explorare suplimentară ca strategie imunomodulatoare în COVID-19.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Pandemia COVID-19 nu mai este o urgență de sănătate la nivel mondial.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19