Tratamentul cu plasmă pentru formele severe de COVID-19 ajută semnificativ pacienții, arată un nou studiu (link direct studiu), realizat de cercetători de la Spitalul Mount Sinai din New York.
Echipa a analizat 39 de pacienți spitalizați cu forme grave de COVID-19. Dintre aceștia, 87% au necesitat oxigen suplimentar pentru a respira, iar 10% erau ventilați mecanic. Pacienții au avut o vârstă medie de 55 de ani și puține comorbidități inițiale, în afară de obezitate și au primit plasmă convalescentă, în medie, la 4 zile de la internare.
La cei 39 de receptori de plasmă convalescentă, nicio reacții adversă gravă nu a fost legată de transfuzie. Un pacient a murit la 7 zile de la transfuzie (în ziua 3 după transfuzie), din cauza unui stop cardiac în contextul hipoxemiei progresive datorate COVID-19. Celelalte patru decese înregistrate în grupul analizat, acestea au fost cauzate de complicații ale COVID-19, mai precis a insuficienței multiple de organe și a șocului, care s-au petrecut în zilele 8, 9, 13 și 14 după transfuzie. Nu s-au raportat apariții suspectate de evenimente adverse asociate transfuziei, cum ar fi supraîncărcarea circulatorie asociată transfuziei sau leziuni pulmonare acute legate de transfuzie.
Datele celor 39 de pacienți au fost comparate, de către cercetători, cu cele ale altor 156 de pacienți cu COVID-19 cu simptome și istoric medical similare, internați în aceeași perioadă, care însă nu au primit plasmă.
Ce arată studiul
- la 14 zile după ce au primit terapia cu plasmă, doar 17,9% dintre pacienți mai aveau nevoie de suplimentarea cu oxigen, comparativ cu 28,2% din grupul de control care nu primiseră plasmă.
- 12,8% dintre persoanele care au primit plasmă convalescentă au murit, comparativ cu 24,4% decese înregistrate în grupul de control
- Analizele subgrupurilor au arătat beneficii semnificative de supraviețuire aduse de administrarea plasmei convalescente în cadrul subgrupului de pacienți care nu au fost intubați, au avut o durată mai scurtă a simptomelor și au primit anticoagulante, în comparație cu grupurile de control netratate astfel.
Lipsa mirosului este unul dintre efectele long-COVID. Milioane de astfel de cazuri sunt raportate în lume.
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Cazurile de COVID-19 sunt în continuă creștere. Medicii se așteaptă ca săptămâna viitoare numărul noilor cazuri să fie de 1000 pe zi.
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
COVID există încă și reprezintă un risc pentru persoanele vulnerabile. Care sunt simptomele în 2025? Și cât timp durează?
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Cum poate scăpa un virus din laborator. Adrian Streinu-Cercel, dezvăluire la DC Medical.
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.