Tuberculoza, COVID-19, fier. Oamenii de știință din cadrul Universității din Zurich au descoperit că bacteria care provoacă tuberculoza are nevoie de fier pentru a supraviețui. Astfel, au descifrat structură detaliată a proteinei care transport fierul spre bacterie. Iar când acest transport de fier este blocat, agentul patogen nu mai poate crește. Și de aici e doar un pas spre dezvoltarea de medicamente pentru tratarea TBC.
Bacilul care provoacă tuberculoza se numește Mycobacterium tuberculosis și, după datele Organizației Mondiale a Sănătății, a ucis 1,5 milioane de oameni în 2019. Tulpinile acestui bacil sunt rezistente la cele mai eficiente medicamente anti-TBC, ceea ce pune serios pe gânduri specialiștii, arată un comunicat al universității elvețiene amintite.
E cunoscut faptul că organismele vii, inclusiv agenții patogeni, au nevoie de fier pentru a supraviețui. Iar atunci când o celulă umană este infectată de agenți patogeni, precum M. tuberculosis, se reduce concentrația de fier la minimum. Astfel, încearcă celula să înfometeze "invadatorul". Însă, celulele intrusului încep să elibereze molecule mici numite micobactine și au abilitatea de a lega extrem de bine fierul liber și îl pot acționa din celula gazdă. Iar fierul capturat de micobactină e transportat în bacterie de o proteină numită IrtAB.
O echipă de cercetători condusă de Markus Seeger, profesor la Institutul de Microbiologie Medicală al Universității din Zurich, a analizat în detaliu această proteină. "Având în vedere Covid-19, o boală care afectează și plămânii, probabil că tuberculoza va juca din nou un rol mai important în viitor. Este destul de imaginabil că pacienții slăbiți de Covid-19 vor prezenta rate crescute de infecție cu tuberculoză", a afirmat Markus Seeger, citat de sciencedaily.
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".