Mătreața și scalpul uscat pot arăta aproape identic în oglindă: fulgi albi pe umeri, senzație de mâncărime și piele care „se cojește”. Dar cauzele nu sunt aceleași, iar șamponul potrivit diferă pentru fiecare dintre probleme.
Când vezi particule albe pe haine după ce te scarpini în cap, este tentant să spui imediat: „Am mătreață”. Numai că scalpul uscat poate produce exact același efect.
Diferența este că „scalp uscat” descrie mai degrabă o stare a pielii, în timp ce mătreața face parte din spectrul dermatitei seboreice, o afecțiune inflamatorie a pielii.
O analiză publicată în 2024 arată că dermatita seboreică este asociată cu trei componente importante: secreția de lipide/sebum, microorganismele de pe piele, inclusiv genul Malassezia, și modul în care sistemul imunitar reacționează la acestea.
Așadar, dacă ai mătreață, problema nu este pur și simplu că „nu ai suficientă hidratare” pe scalp.
Scalpul uscat tinde să producă scuame mici, fine și albe, iar pielea poate da senzația de „strângere”.
Poate apărea sau se poate accentua atunci când pielea este expusă unor factori care îi afectează bariera: aer foarte uscat, temperaturi scăzute, dușuri fierbinți sau produse de îngrijire prea agresive.
Un indiciu util este și aspectul părului și al pielii din restul corpului: dacă ai în aceeași perioadă piele uscată pe față sau corp, este posibil ca și scalpul să fie afectat de aceeași tendință de uscăciune.
Dar există o problemă: nu poți pune diagnosticul doar după culoarea fulgilor.
În dermatita seboreică, scuamele pot fi mai mari, alb-gălbui și uneori cu aspect gras, iar scalpul poate fi roșu și pruriginos.
Afecțiunea apare în zonele bogate în glande sebacee și poate afecta nu doar scalpul, ci și sprâncenele, zona dintre sprâncene și nas, urechile sau partea superioară a toracelui.
Un lucru interesant este că Malassezia nu este un „intrus” care nu ar trebui să existe pe piele. Este parte a microbiomului cutanat normal. Cercetările recente sugerează însă că relația dintre această drojdie, sebum, bariera pielii și sistemul imunitar este mult mai complexă decât ideea simplă „ai prea multă ciupercă, deci ai mătreață”.
Cu alte cuvinte, mătreața nu este doar o problemă de igienă.
Nu există un test casnic care să stabilească sigur diagnosticul, dar câteva observații pot fi utile.
1. Cum arată scuamele?
Fine, uscate și albe - pot sugera un scalp uscat.
Mai groase, gălbui sau cu aspect gras - mai sugestive pentru dermatită seboreică.
2. Cum se simte scalpul?
Senzația de piele care „ține” și se usucă poate merge cu uscăciunea. Mâncărimea persistentă, mai ales asociată cu roșeață, este mai sugestivă pentru o afecțiune inflamatorie.
3. Cum arată pielea?
Dacă există roșeață vizibilă, scuame aderente sau zone inflamate, nu mai este vorba doar despre simpla uscăciune.
4. Unde apar scuamele?
Dacă problema apare și în jurul nasului, sprâncenelor sau urechilor, dermatita seboreică devine o posibilitate mai importantă.
Un scalp care se descuamează poate avea și psoriazis, dermatită de contact sau alte afecțiuni dermatologice.
Psoriazisul scalpului poate produce plăci bine delimitate și scuame mai groase, argintii. Dermatita de contact poate apărea după utilizarea unor produse pentru păr și poate provoca mâncărime, roșeață și descuamare.
De altfel, o analiză din 2024 subliniază că dermatita alergică de contact a scalpului poate fi trecută cu vederea sau confundată cu mătreața. Ea poate fi declanșată de ingrediente din produsele pentru îngrijirea părului, iar simptomele pot include scuame, mâncărime, roșeață și chiar edem.
De aceea, dacă descuamarea a început după ce ai schimbat șamponul, vopseaua, masca, uleiul sau un alt produs pentru păr, merită luată în calcul și o reacție la produs.
Pentru dermatita seboreică a scalpului, tratamentul poate include șampoane medicamentoase cu ingrediente antifungice, precum ketoconazol, sau alte substanțe active, în funcție de severitate și de recomandarea medicului.
Un studiu publicat în 2022 a urmărit persoane cu dermatită seboreică ușoară până la moderată și a observat ameliorarea manifestărilor după o schemă care a inclus inițial ketoconazol, urmată de șampon cu sulfură de seleniu. Studiul a urmărit inclusiv modificările microbiomului scalpului.
O analiză și un consens internațional publicate în 2024 recomandă abordarea dermatitei seboreice a scalpului ca pe o afecțiune cronică, recidivantă, ceea ce explică de ce mătreața poate dispărea pentru o perioadă și apoi să reapară.
Asta înseamnă că dispariția scuamelor nu garantează că problema nu va mai reveni.
Aici abordarea poate fi diferită.
În loc să începi automat cu un șampon antimătreață puternic, poate fi mai util să reduci factorii care agresează bariera scalpului: apă foarte fierbinte, produse iritante și spălarea excesiv de agresivă.
Și există un detaliu surprinzător: ideea că „dacă îți speli părul mai des, îți usuci obligatoriu scalpul” nu este susținută atât de simplu de date.
Un studiu privind frecvența spălării a găsit că, în grupul analizat, creșterea frecvenței spălării a fost asociată cu reducerea descuamării scalpului și a senzației de mătreață, mâncărime și uscăciune.
Asta nu înseamnă că toată lumea trebuie să-și spele părul zilnic. Tipul de scalp, produsul folosit și toleranța individuală contează.
Dacă ai încercat îngrijirea obișnuită și problema persistă, se agravează sau apare împreună cu roșeață puternică, durere, secreții, cruste, plăci groase ori căderea părului, este indicat un consult dermatologic.
Mai ales atunci când scalpul începe să se descuameze brusc după introducerea unui produs nou, cauza poate fi o dermatită de contact și nu mătreața clasică.
Pe scurt, fulgii albi nu spun singuri povestea. Aspectul scuamelor, senzația scalpului, prezența roșeții și locul în care apar leziunile sunt mult mai utile pentru a înțelege ce se întâmplă.
Vano-Galvan S. et al., A comprehensive literature review and an international expert consensus on the management of scalp seborrheic dermatitis in adults, European Journal of Dermatology, 2024. DOI: 10.1684/ejd.2024.4703.
Rau A. et al., Adult and infantile seborrheic dermatitis: update on current state of evidence and potential research frontiers, International Journal of Dermatology, 2024. DOI: 10.1111/ijd.17324.
Chang CH, Chovatiya R., More yeast, more problems?: reevaluating the role of Malassezia in seborrheic dermatitis, Archives of Dermatological Research, 2024. DOI: 10.1007/s00403-024-02830-7.
Hwang JC. et al., Allergic contact dermatitis of the scalp: a review of an underdiagnosed entity, International Journal of Women's Dermatology, 2024. DOI: 10.1097/JW9.0000000000000167.
Ce nu știai despre vitamina D și protecția solară. Cum să te protejezi fără să-ți afectezi sănătatea.
Această vitamină regenerează pielea și te face să arăți cu 10 ani mai tânără!
Ce să nu faci înainte de a merge la piscină sau la mare. Avertismentul unui medic dermatolog.
Semne ale celui mai mortal tip de cancer. Detaliile la care să fii atent. Le observi cu ochiul liber.
Obiectul de îngrijire pe care nu trebuie să îl folosești. Îți afectează pielea.