Un semnal surprinzător ar putea apărea în organism înainte ca analizele obișnuite să indice probleme cu glicemia. Cercetătorii au identificat sute de modificări ale bacteriilor intestinale asociate diabetului de tip 2.
789 de specii bacteriene au fost asociate cu diabetul de tip 2 într-o analiză care a inclus 229.025 de adulți din Marea Britanie și SUA.
Modificările microbiomului au fost observate inclusiv la persoane cu prediabet netratat, dar și la unele persoane cu glicemie normală.
Cercetătorii au observat că semnătura bacteriană asociată diabetului devenea mai pronunțată pe măsură ce creștea rezistența la insulină.
Analiza microbiomului nu înlocuiește testele pentru diabet. Ea ar putea deveni, în viitor, o sursă suplimentară de informații despre riscul metabolic.
Intestinul nu este doar locul în care alimentele sunt digerate. În interiorul său trăiește o comunitate uriașă de microorganisme, cunoscută sub numele de microbiom intestinal, iar cercetătorii încearcă tot mai mult să afle cum legătura dintre aceste bacterii și organism poate influența sănătatea metabolică.
Un nou studiu prezentat la reuniunea anuală a Asociației Europene pentru Studiul Diabetului (EASD), desfășurată la Milano între 28 septembrie și 2 octombrie, aduce date de amploare despre această legătură. Analizând datele a peste 200.000 de persoane, cercetătorii au identificat sute de modificări ale microbiomului asociate diabetului de tip 2.
Mai interesant este că anumite modificări au fost detectate și înainte ca glicemia să devină anormală. Rezultatele sugerează că microbiomul ar putea contribui, în viitor, la identificarea persoanelor cu risc crescut de diabet de tip 2.
Cercetătorii conduși de dr. Gabriel Baldanzi și profesorul Nicola Segata, de la Universitatea din Trento, Italia, au analizat date metagenomice, adică informații despre ADN-ul microorganismelor din intestin, împreună cu date despre starea de sănătate a participanților.
În total, studiul a inclus 229.025 de persoane, dintre care 73,8% erau femei, iar vârsta medie era de 50 de ani.
Dintre participanți:
3.627 aveau diabet de tip 2;
14.022 aveau prediabet;
211.376 aveau glicemia în limite normale.
După ce au luat în calcul factori precum vârsta, sexul și indicele de masă corporală, cercetătorii au identificat 789 de specii bacteriene asociate cu diabetul de tip 2.
Dintre acestea, 168 se găseau în cantități mai mari la persoanele cu diabet, în timp ce 621 erau prezente în cantități mai mici.
Printre microorganismele care au atras atenția cercetătorilor se află Enterocloster bolteae, identificată în cantități mai mari la persoanele cu diabet de tip 2.
Această bacterie poate forma spori și a fost asociată și în cercetări anterioare cu o stare metabolică și cardiovasculară mai puțin favorabilă.
La polul opus se afla Romboutsia timonensis, care era mai puțin abundentă la persoanele cu diabet de tip 2.
Important este însă că aceste asocieri nu înseamnă că o singură bacterie „provoacă” diabetul sau că prezența ori absența ei poate pune singură diagnosticul. Microbiomul este o comunitate extrem de complexă, iar rezultatele descriu în primul rând asocieri între profilul bacterian și boală.
Una dintre cele mai interesante observații a fost că 587 dintre cele 789 de specii asociate diabetului de tip 2 erau asociate și cu prediabetul netratat medicamentos.
Cercetătorii au vrut apoi să afle dacă aceeași „semnătură” microbiană putea fi identificată și la persoane care încă nu aveau nici prediabet, nici diabet.
Pentru aceasta, au analizat datele metagenomice provenite de la 135.093 de persoane cu glicemie normală, comparându-le cu valorile glicemiei măsurate în cele două ore de după masă.
În mod normal, glicemia crește după ce mâncăm și apoi revine treptat. Dacă aceasta rămâne crescută pentru mai mult timp, poate fi un indiciu că organismul nu mai răspunde la insulină la fel de eficient, fenomen cunoscut drept rezistență la insulină, considerat un pas important în dezvoltarea diabetului de tip 2.
Iar aici cercetătorii au observat o legătură interesantă: persoanele la care glicemia rămânea crescută mai mult timp aveau o probabilitate mai mare de a prezenta profilul bacterian asociat diabetului de tip 2.
Pe măsură ce rezistența la insulină creștea, modificările microbiomului deveneau și ele mai pronunțate.
În prezent, diabetul și prediabetul sunt identificate prin teste precum HbA1c, glicemia plasmatică à jeun și testul de toleranță orală la glucoză.
Problema este că aceste teste arată dacă există deja modificări ale metabolismului glucozei. Pentru persoanele care au încă glicemia normală, riscul viitor de diabet este estimat în principal prin factori precum vârsta, sexul, indicele de masă corporală și istoricul familial.
Un profil al microbiomului care ar putea oferi informații suplimentare înainte de apariția modificărilor glicemice ar putea schimba, în timp, modul în care este evaluat riscul metabolic.
Nu este însă vorba, în acest moment, despre un nou test de diagnostic pentru diabet. Cercetătorii subliniază că analiza microbiomului nu ar trebui să înlocuiască metodele medicale standard.
Profesorul Tim Spector, cofondator științific al ZOE și unul dintre autorii studiului, a explicat că identificarea unor modificări microbiene înainte ca nivelurile glicemiei să se agraveze ar putea deschide calea către intervenții mai timpurii prin alimentație și stil de viață.
La rândul său, Gabriel Baldanzi a subliniat un posibil beneficiu practic: persoanele care încearcă să-și reducă riscul de diabet au adesea dificultăți în a observa rezultatele schimbărilor de dietă și activitate fizică dacă nu există o scădere evidentă în greutate.
În viitor, dacă modificările microbiomului vor putea fi urmărite suficient de precis, acestea ar putea oferi un indicator suplimentar al schimbărilor metabolice care au loc în organism.
Cercetarea a scos la iveală și un aspect neașteptat. O parte dintre speciile incluse în „semnătura” asociată diabetului nu sunt încă bine caracterizate.
Unele dintre ele nu au fost niciodată izolate sau cultivate în laborator. Cercetătorii au reușit să le identifice direct prin analiza ADN-ului microbian din probele intestinale.
Profesorul Nicola Segata a explicat, conform Medical Xpress, că tocmai dimensiunea foarte mare a cohortei și dezvoltarea metodelor de analiză computațională a datelor metagenomice au făcut posibilă identificarea acestor microorganisme.
Cu alte cuvinte, intestinul uman încă ascunde o parte importantă din propria sa „hartă” microbiană.
Deși rezultatele sunt promițătoare, cercetarea nu demonstrează că modificările microbiomului pot prezice cu certitudine cine va dezvolta diabet de tip 2.
Este importantă diferența dintre asociere și cauzalitate: faptul că anumite bacterii apar mai des sau mai rar la persoanele cu diabet nu demonstrează automat că ele provoacă boala.
În plus, microbiomul este influențat de numeroși factori, inclusiv alimentație, medicamente și stil de viață. Cercetătorii consideră, de aceea, că profilul bacterian ar putea fi folosit în viitor împreună cu factorii de risc deja cunoscuți, nu în locul acestora.
Studiul oferă însă o perspectivă interesantă: înainte ca o analiză de sânge să arate că glicemia a început să se modifice, ecosistemul microscopic din intestin ar putea deja să se schimbe.
Ce trebuie să știi dacă nu mănânci carne. Adevărul te va surprinde. Nutriționiștii au dat verdictul.
Ai aceste semne pe piele sau gât? Poți avea o boală mortală fără să știi – 100 de milioane de oameni o ignoră zilnic!
De ce îți crește burta după 40 de ani, chiar dacă mănânci sănătos. Nu este vorba de fluctuațiile hormonale.
Cercetătorii descoperă noi indicii privind durerea nervoasă provocată de diabet.