Constipația poate ascunde uneori probleme serioase. Ce semne nu trebuie ignorate și când constipația impune un consult medical urgent.
Constipația este una dintre cele mai frecvente probleme digestive. Poate apărea după câteva zile cu alimentație dezechilibrată, consum insuficient de lichide sau lipsă de mișcare. În multe cazuri, problema se rezolvă prin schimbări simple ale stilului de viață.
Totuși, constipația nu trebuie ignorată atunci când persistă sau apare împreună cu simptome neobișnuite.
Fiecare persoană are propriul ritm intestinal. Unele persoane au scaun de mai multe ori pe zi, în timp ce altele merg la toaletă de câteva ori pe săptămână.
Constipația poate fi suspectată atunci când apar:
Un episod izolat nu indică, de regulă, o problemă gravă. Situația se schimbă însă atunci când simptomele persistă.
Colonul are un rol important în formarea scaunului. Acesta absoarbe apa din resturile alimentare, iar materiile fecale sunt apoi împinse spre rect.
Dacă scaunul rămâne prea mult timp în colon, acesta pierde apă, devine mai tare și se elimină mai greu.
Alimentația săracă în fibre este una dintre cauzele frecvente. Un aport redus de apă, lipsa mișcării și amânarea mersului la toaletă pot avea, de asemenea, un rol important.
Stresul și schimbările de rutină, inclusiv călătoriile, pot modifica tranzitul intestinal.
Fibrele din fructe, legume, leguminoase și cereale integrale contribuie la formarea unui scaun mai voluminos și mai ușor de eliminat. Pentru adulți, necesarul zilnic este, în general, de aproximativ 20-35 de grame de fibre.
Prunele, legumele, fructele, fasolea, cerealele integrale și tărâțele sunt câteva dintre alimentele care pot ajuta.
Este important ca aportul de fibre să crească treptat și să fie însoțit de suficiente lichide. Altfel, creșterea bruscă a fibrelor poate accentua balonarea sau disconfortul abdominal.
Un aport suficient de lichide ajută la menținerea unui scaun mai moale. Pentru multe persoane, aproximativ 1,5-2 litri de lichide pe zi reprezintă un reper util, însă necesarul diferă în funcție de organism, temperatură, activitate fizică și starea de sănătate. Apa rămâne principala alegere.
Sedentarismul poate favoriza constipația. Activitatea fizică regulată ajută organismul să mențină un tranzit intestinal normal.
Un obiectiv util este de aproximativ 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână. Nu este nevoie de antrenamente complicate. Mersul pe jos, înotul sau mersul pe bicicletă pot fi suficiente.
Un obicei aparent banal poate agrava constipația: amânarea repetată a mersului la toaletă.
Atunci când apare nevoia de a avea scaun, este bine să nu o ignori. Amânarea poate face ca materiile fecale să rămână mai mult timp în colon și să devină mai tari.
Poziția pe toaletă poate conta și ea. Un mic suport sub picioare, astfel încât genunchii să fie puțin mai sus decât șoldurile, poate facilita eliminarea scaunului.
Constipația nu apare întotdeauna din cauza alimentației. Unele medicamente pot încetini tranzitul intestinal. Printre acestea se numără anumite analgezice, antiacide, diuretice și unele tratamente utilizate în boala Parkinson.
Și anumite probleme de sănătate pot avea constipația printre simptome. Printre acestea se află diabetul, boala Parkinson, accidentul vascular cerebral, hipotiroidismul, sindromul intestinului iritabil și unele afecțiuni ale colonului.
Dacă problema a apărut după începerea unui tratament, nu este recomandată oprirea medicamentului fără sfatul medicului.
Există situații în care constipația necesită evaluare medicală.
Solicită sfatul unui medic dacă apar:
Aceste semne nu înseamnă automat că există o boală gravă. Ele pot avea numeroase explicații, dar medicul trebuie să stabilească de unde provin.
În anumite situații, investigațiile urmăresc excluderea unor afecțiuni precum sindromul intestinului iritabil, obstrucția intestinală sau cancerul colorectal.
Evaluarea începe cu discuția despre simptome, alimentație, tranzitul intestinal, medicamente și istoricul medical.
În funcție de situație, medicul poate recomanda analize de sânge sau investigații ale colonului și rectului.
Printre acestea se pot afla testele pentru tranzitul colonic, manometria anorectală, clisma cu bariu sau colonoscopia.
Nu toate persoanele cu constipație au nevoie de astfel de investigații. Decizia depinde de simptome și de rezultatul consultului medical.
Există mai multe tipuri de laxative disponibile fără prescripție medicală, inclusiv suplimente cu fibre, laxative osmotice, emoliente și laxative stimulante.
Ele pot fi utile în anumite situații, dar utilizarea lor trebuie făcută cu atenție. Dacă problema persistă, este mai importantă identificarea cauzei decât folosirea repetată a laxativelor.
Pentru constipația cronică, medicul poate recomanda tratamente specifice, în funcție de cauză și de starea pacientului.
În multe cazuri, câteva obiceiuri simple pot reduce riscul de constipație:
Probioticele din anumite alimente, precum iaurtul sau chefirul cu culturi active, pot fi utile pentru unele persoane cu constipație cronică, deși efectul poate varia de la un om la altul.
Constipația ocazională este, de cele mai multe ori, o problemă ușor de rezolvat. Atunci când devine persistentă sau apare împreună cu sânge în scaun, dureri abdominale, vărsături, febră ori scădere inexplicabilă în greutate, este importantă o evaluare medicală.