O nouă cercetare daneză aduce în atenție complicațiile grave pe care le sufera fiecare al cincilea pacient cu cancer hematologic, potrivit dr. Kasper Adelborg de la Universitatea Aarhus și Spitalul Universitar din Aarhus, care a studiat cazurile de 32.000 de pacienți cu cancer hematologic între anii 2000-2013. Cancerul hematologic include leucemie, cancer de măduvă osoasă și cancere ale ganglionilor limfatici.
Acesta este un grup larg de pacienți cu experiențe de boală foarte diferite, în funcție de tipul de cancer hematologic. „Unii pacienți prezintă un risc deosebit de a suferi cheaguri de sânge, în timp ce alții au în schimb un risc mai mare de sângerare, cum ar fi hemoragia gastrointestinală", spune Adelborg, adăugând că aceste concluzii pot fi utilizate pentru o mai bună prevenire și tratament individualizat.
"Dacă o persoană are un risc crescut de a suferi un cheag de sânge, tratamentul cu medicamente anticoagulante poate fi benefic pentru unii pacienți, însă medicamentul anticoagulant nu este de dorit dacă riscul de sângerare este mai mare. Aceasta este o problemă clinică dificilă, dar studiul nostru poate stabili care forme prezintă cele mai mari riscuri.”
Un exemplu este sindromul mielodisplazic (MDS), care este un tip de cancer al măduvei osoase. Aici, studiul a arătat că riscul de sângerare în decurs de 10 ani a fost de aproximativ 15%, în timp ce riscul de a suferi o propunere de sânge a fost mai mic.
"Acest lucru înseamnă că medicii care îi ajută pe acești pacienți trebuie să știe că au un risc ridicat de sângerare și, prin urmare, nu ar trebui să prescrie prea mult medicament anticoagulant", spune Kasper Adelborg.
El adaugă că, în cazul fiecărui pacient individual, este totuși necesar să se cântărească riscul global de apariție a sângerării, care include luarea în considerare a vârstei pacientului, a antecedentelor medicale, a altor boli, stilul de viață etc. înainte de a alege un tratament.
Noul studiu, publicat în Journal of Thrombosis and Haemostasis, confirmă studiile anterioare, deși cercetătorii nu au analizat anterior întreaga grupă de pacienți cu cancer hematologic împreună - și nici nu există studii care să acopere atât de mulți ani. În plus, studiile anterioare au fost axate exclusiv pe cheaguri de sânge sau sângerări.
Adelborg spune că există diferențe majore în prognozele pentru diferitele grupuri de pacienți. De exemplu, doar câțiva copii suferă sângerări în anii care suferă de leucemie, în timp ce mult mai mulți pacienți cu cancerul măduvei osoase, de exemplu, dezvoltă de cheaguri de sânge și / sau sângerări.
"Potențialul de prevenire este deosebit de mare în ultimul grup", spune el. În ceea ce privește populația în ansamblu, studiul arată riscul crescut pentru pacienții cu cancer hematologic: Cheag de sânge la inimă: cu 40% mai mare; Cheag de sânge la creier: cu 20% mai mare; Cheag de sânge în picioare și plămâni: cu peste 300% mai mare; Sângerare: cu 200% mai mare.
Rodia are efecte nebănuite. Un compus al acestui fruct ese capabil să îmbunătățească starea de sănătate, „întinerind” celulele.
Medicul Horia Bumbea a vorbit despre anticorpii monoclonali și despre cazurile de leucemie și mielom diagnosticate anual în România.
Cheagurile de sânge pot avea mai multe cauze și prezintă riscuri pentru sănătate. iată din ce cauză pot apărea:
Celulele stem recoltate nou-născuților la naștere nu au întrebuințare. Acestea nu pot fi folosite în caz de leucemie
Anemia are o multitudine de cauze, la fel și de soluții. La ce trebuie să fiți atenți.
Limfomul intravascular cu celule mari B (IVLBCL) este un subtip rar de cancer de sânge căruia japonezii i-ar fi găsit un tratament.
De la umflarea picioarelor, până la tuse inexplicabilă, adresați-vă medicului dumneavoastră dacă aveți oricare dintre aceste simptome:
Boala mortală pe care ai putea să o ai și să nu știi. Semnele banale care sunt mereu ignorate, dar pot duce la complicații grave sau deces.
Saturația de oxigen și simptomele unui nivel scăzut. Află de ce este importantă și cum se tratează.
Leucocitele, răspunsul imunitar al corpului. Află câte tipuri sunt, cum sunt produse și ce boli pot să apară în funcție de numărul lor.
Ministerul Sănătății a stabilit noi condiții pentru donarea de sânge total/plasmă convalescentă de la persoanele vindecate de COVID 19.