10 factori de risc pentru demență

Demența afectează în prezent milioane de oameni la nivel global, iar cifrele sunt în continuă creștere. Deși vârsta și genetica joacă un rol important, cercetările recente demonstrează că sănătatea cognitivă depinde de mult mai mulți factori decât am crezut anterior. 

Un raport recent, emis de Asociația Americană a Inimii (AHA), identifică 10 elemente cheie care pot crește probabilitatea declinului cognitiv.

Ce factori influențează sănătatea creierului pe termen lung

Spre deosebire de studiile clasice, noile date pun accentul pe experiențele acumulate pe parcursul întregii vieți, nu doar la bătrânețe. Iată cei 10 factori de risc identificați de experți:

• Infecțiile timpurii: Bolile contractate în prima parte a vieții pot lăsa urme asupra sistemului nervos.
• Experiențele adverse în copilărie: Traumele timpurii au un impact direct asupra dezvoltării cerebrale.
• Factorii socio-economici: Accesul limitat la resurse și educație crește vulnerabilitatea în fața bolii.
• Afecțiunile medicale cronice: Bolile netratate solicită constant resursele organismului.
• Stresul: Tensiunea psihică prelungită degradează funcțiile cognitive.
• Anxietatea și depresia: Sănătatea mintală precară este strâns legată de riscul de demență.
• Poluarea și expunerea la mediu: Calitatea aerului joacă un rol crucial în protecția neuronilor.
• Inflamația cronică: O stare inflamatorie persistentă în corp atacă țesuturile sănătoase.
• Dezechilibrul microbiomului intestinal (disbioza): Sănătatea sistemului digestiv influențează direct creierul.
• Calitatea slabă a somnului: Lipsa odihnei împiedică eliminarea toxinelor de la nivel cerebral.

Legătura vitală între inimă și creier

Experții subliniază un aspect esențial: obiceiurile care protejează inima sunt, în mare măsură, aceleași care salvează creierul. Dr. Melinda Patterson, specialist în neurologie, afirmă că această corelație este mult mai strânsă decât se estima în trecut, potrivit Medical News Today.

Cercetătorii îndeamnă guvernele să implementeze politici publice mai stricte. Acestea includ controlul poluării aerului și promovarea programelor de vaccinare, măsuri menite să reducă incidența infecțiilor care pot afecta integritatea cerebrală.

Prevenția: 45% dintre cazuri pot fi evitate

Aceste descoperiri sunt susținute și de un raport de referință publicat de The Lancet în 2024. Studiul indică faptul că aproape jumătate dintre cazurile de demență pot fi prevenite prin schimbări ale stilului de viață.

Pe lângă factorii menționați de AHA, raportul The Lancet adaugă elemente precum:

• Pierderea auzului și a vederii (netratate)
• Izolarea socială
• Consumul excesiv de alcool și fumatul
• Sedentarismul și obezitatea

Când este necesar consultul medical

Demența nu se manifestă doar prin pierderi de memorie. Schimbările de comportament, dificultățile de vorbire sau dezorientarea sunt semne care impun o vizită la medicul de familie. Intervenția timpurie și monitorizarea factorilor de risc reprezintă cea mai eficientă metodă de a menține agilitatea mintală până la vârste înaintate.