Echipa de cercetători de la Universitatea din Alberta combină expertiza lui Liang Li, profesor la Departamentul de Chimie, în metabolomică (studiul științific al proceselor chimice care implică metaboliți, intermediarii moleculari mici și produse ale metabolismului) cu cea în tulburări neurodegenerative a lui Roger Dixon, profesor în cadrul Departamentului de Psihologie.
„Toate proiecțiile indică un impact global iminent și uluitor al bolilor neurodegenerative și a demenței", a explicat Dixon importanța critică a acestei cercetări care a fost publicată în jurnalul Frontiers in Aging Neuroscience.
Citește și: Alzheimer, teste de memorie care prezic boala și atrofia creierului
Li și Dixon au examinat probe de saliva de la trei grupuri de pacienți, unii cu boală Alzheimer, unii cu insuficiență cognitivă ușoară și unii normali. Folosind un puternic spectrometru de masă, ei au examinat mai mult de 6.000 de metaboliți - compuși care fac parte din procesele metabolice ale organismului nostru - pentru a identifica orice schimbări sau „semnături" comune sau diferite în grupuri.
„În această analiză, am găsit trei metaboliți care pot fi utilizați pentru a face diferența între aceste trei grupuri", a spus Li. „Este o lucrare preliminară, pentru că am folosit o dimensiune foarte mică a eșantionului, dar rezultatele sunt foarte promițătoare. Dacă putem folosi un set mai mare de mostre, vom valida concluziile noastre și vom dezvolta un test de saliva pentru boala Alzheimer".
Un test de salivă s-ar dovedi util în pratica clinică pentru ușurința și caracterul său neinvaziv. De asemenea, are potențialul de a detecta mai devreme bolile neurodegenerative, permițând intervenția timpurie.
Citește și: Alzheimer, un nou test de sânge ar putea ajuta la diagnosticarea bolii
„Până în prezent, nicio interventie care modifică boala Alzheimer nu a avut succes", a explicat Dixon, într-un material dat publicității de Universitatea Alberta. „Din acest motiv, cercetătorii își doresc să descopere primele semne ale bolii, astfel încât protocoalele de prevenire să poată fi puse în aplicare".
Un beneficiu suplimentar al identificării acestor biomarkeri este capacitatea de a efectua teste de eficacitate pentru tratamente. „Folosind biomarkerii, putem face, de asemenea, de testare pentru a vedea ce tipuri de tratamente sunt cele mai eficiente în tratarea bolii Alzheimer - de la dietă, la activitatea fizică și produse farmaceutice", a adăugat Li despre lucrarea care a fost publicată și de Journal of Alzheimer’s Disease.
Studiul, integral, poate fi consultat AICI.
Evenimentul care îți degradează vasele de sânge din creier. Crește semnificativ riscul de demență. Perturbă fluxul sanguin din creier.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.