Cercetătoarea Meredith Bock de la Universitatea din California a coordonat un studiu cu 2.018 adulți de peste 74 de ani, fără demență la debutul cercetării, prin care a vrut să vadă rolul pe care-l joacă apatia în apariția demenței.
La sfârșitul studiului, 381 de participanți (aproape 19%) au dezvoltat demență. În grupul cu apatie scăzută, 111 din 768 de persoane (14%) au dezvoltat demență. În grupul cu apatie severă, 127 din 508 de persoane (25%) au dezvoltat demență. În cercetare s-a ținut cont de vârstă, educație, factori de risc cardiovascular și alți factori care ar putea afecta riscul de demență. Concluzia? Vârstnicii cu apatie severă au fost cu 80% mai predispuți să dezvolte demență decât cei cu apatie scăzută.
”În timp ce depresia a fost studiată mai mult ca predictor al demenței, studiul nostru se adaugă cercetărilor care arată că apatia merită, de asemenea, atenție ca predictor independent al bolii”, spune cercetătoarea.
Studiul, AICI.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.