De ce se tem pacienții psihiatrici să urmeze tratamentul. Permisul de conducere și locul de muncă, printre preocupări
Teama de stigmatizare, dificultățile de reintegrare profesională și îngrijorările legate de permisul de conducere sunt câteva dintre problemele cu care se confruntă pacienții cu afecțiuni psihice. Chiar și atunci când tratamentul le permite să redevină funcționali, revenirea la o viață normală nu este întotdeauna ușoară.
Asist. univ. dr. Claudia Anghel, de la Spitalul Clinic de Psihiatrie "Dr. Gheorghe Preda" din Sibiu, a explicat, într-un interviu acordat DC Medical la cea de-a 21-a ediție a Școlii Internaționale de Vară de Neurologie de la Eforie Nord, de ce stigmatizarea rămâne un obstacol major în tratamentul și recuperarea pacienților psihiatrici. Medicul a vorbit și despre importanța colaborării dintre psihiatri și neurologi, precum și despre noile tehnologii terapeutice disponibile în cadrul spitalului din Sibiu.
Afecțiunile neurologice și cele psihiatrice pot avea manifestări comune, ceea ce complică uneori stabilirea diagnosticului. În anumite situații, un pacient cu o boală neurologică poate prezenta simptome psihiatrice, iar evaluarea sa necesită intervenția mai multor specialiști.
Dr. Claudia Anghel consideră că abordarea multidisciplinară trebuie să devină o prioritate, mai ales în contextul creșterii complexității cazurilor clinice.
"La acest moment, consider că echipa multidisciplinară trebuie să fie cea care primează atunci când evaluăm un pacient. Din practica clinică, în ultimul timp, ne lovim de patologii neurologice cu fenomenologie psihiatrică, care, inevitabil, fără o bună colaborare cu un neurolog specialist care să ne ajute să putem face diagnosticul diferențial și să putem trata pacientul corespunzător, nu ne vor permite să avem acel management terapeutic optim pentru pacientul respectiv.
Deja, nivelul de complexitate al cazurilor crește, atât pe partea de psihiatrie, cât și pe partea de neurologie", a explicat dr. Claudia Anghel, în exclusivitate pentru DC Medical.
La Spitalul Clinic de Psihiatrie din Sibiu, colaborarea dintre cele două specialități permite evaluarea comună a pacienților și stabilirea unor strategii terapeutice adaptate fiecărui caz.
"Noi, la Sibiu, suntem bucuroși că avem o colaborare bună cu colegii noștri din departamentul de neurologie și întotdeauna ne putem baza pe ajutorul dumnealor, cu atât mai mult cu cât, și în policlinica integrată, în ambulatoriul integrat de la noi din instituție, avem doi colegi neurologi cu care discutăm strategia terapeutică pentru diverse cazuri. De asemenea, ne ajută pentru diagnosticul diferențial", a precizat medicul.
Dincolo de dificultățile medicale, pacienții psihiatrici se confruntă și cu probleme care țin de legislație și de implicațiile medico-legale ale diagnosticului.
Unul dintre subiectele sensibile este dreptul de a conduce autovehicule. Posibilele consecințe asupra permisului de conducere pot reprezenta o preocupare suplimentară pentru persoanele care au nevoie de tratament psihiatric.
"Șofatul este un subiect delicat la acest moment. Pe lângă modul în care un pacient decide sau nu să urmeze un tratament, există și perspectiva faptului că poate avea repercusiuni asupra permisului de conducere", a explicat dr. Claudia Anghel.
Stigmatizarea continuă să afecteze accesul la tratament și recuperarea pacienților cu afecțiuni psihice. Teama de reacțiile familiei, ale colegilor sau ale societății îi poate determina pe unii dintre aceștia să evite consultațiile ori să întrerupă tratamentul.
Dr. Claudia Anghel atrage atenția că prejudecățile legate de psihiatrie persistă, în ciuda progreselor medicale și a accesului la terapii moderne.
"Din perspectiva mea, din practica clinică, în primul rând, pacienții refuză tratamentul prin prisma stigmatizării. Cu toții cunoaștem modul în care este percepută psihiatria, tratamentul psihiatric și, chiar dacă suntem în secolul XXI, persistă stigmatizarea în societate.
Rolul nostru este de a convinge familia, în primul rând, pacientul și familia, să poată să înțeleagă necesitatea continuității tratamentului și a evaluărilor clinice periodice", a explicat medicul psihiatru.
În acest context, familia are un rol important. Susținerea apropiaților și înțelegerea necesității tratamentului pot contribui la continuitatea îngrijirii și la recuperarea pacientului.
Tratamentul psihiatric poate permite pacienților să își recapete funcționalitatea cognitivă, afectivă și socială. Cu toate acestea, revenirea la locul de muncă poate aduce alte dificultăți.
Teama colegilor, prejudecățile și relațiile tensionate din mediul profesional pot afecta reintegrarea persoanelor care au trecut printr-un episod de boală psihică.
"Este destul de dificil pentru un pacient să se reinsereze profesional, pentru că, în pofida faptului că, prin tratament, poate să redevină funcțional cognitiv, afectiv și social, tocmai prin prisma stigmatizării există o teamă, o reticență a colegilor în momentul în care pacientul se reintegrează", a explicat dr. Claudia Anghel.
Medicul a prezentat și experiența sa clinică în lucrul cu pacienții care suferă de tulburări psihotice. O parte dintre aceștia au beneficiat de sprijinul colegilor după revenirea la serviciu, însă alții au întâmpinat dificultăți care i-au determinat să renunțe la locul de muncă.
"Din fericire, lucrând pe o secție cu pacienți psihotici, din ceea ce pacienții vorbesc, din experiența mea clinică, în momentul în care aceștia se reinserează, o bună parte dintre ei au avut înțelegere la locul de muncă. O treime, însă, de multe ori au fost nevoiți să-și dea demisia sau, inevitabil, din diferite motive legale", a declarat medicul.
Proporția menționată reflectă experiența clinică relatată de dr. Claudia Anghel și nu reprezintă o statistică națională privind reintegrarea profesională a persoanelor cu afecțiuni psihice.
Deși există prevederi legale care protejează angajații, acestea nu pot elimina automat prejudecățile sau tensiunile dintre colegi.
Dr. Claudia Anghel subliniază că problema nu se limitează la respectarea legislației, ci privește și relațiile interumane din mediul profesional.
"Există protecție pentru toată lumea, legată de legislația muncii în vigoare, categoric. Doar că eu vorbesc despre cu totul altceva: despre modul în care există sau nu acea armonie la locul de muncă.
Pentru că, indiferent dacă există protecție și norme legislative, toate acestea sunt reglementate. Vorbim despre interacțiunea dintre oameni la locul de muncă, unde un cuvânt spus diferit, modul în care, cumva, unii dintre colegi se degrevează de alte sarcini, inevitabil pune presiune pe o astfel de persoană", a explicat medicul.
Consecințele pot depăși sfera profesională. Presiunea socială îi poate determina pe unii pacienți să își ascundă diagnosticul, să renunțe la tratament sau să caute un alt loc de muncă.
"Atunci, unii dintre ei decid să se ascundă, refuză tratamentul sau își dau demisia și se reorientează către un alt loc de muncă", a adăugat dr. Claudia Anghel.
Dincolo de dificultățile sociale și medico-legale, progresele tehnologice oferă noi posibilități terapeutice pentru anumite categorii de pacienți.
Accesul la aceste proceduri depinde de diagnosticul pacientului, de indicațiile medicale și de criteriile specifice de eligibilitate.