Primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Reputatul profesor Vlad Ciurea a precizat, într-un interviu pentru Adevărul, cum putem să scădem riscul de a dezvolta anumite afecţiuni neurologice, precum Alzheimer şi Parkinson, care se dezvoltă, printre altele, pe fondul suprasolicitării cerebrale, dar şi al privării de somn.
Medicul spune că există două categorii de pacienți care îi trec pragul cabinetului.
"Vin valuri-valuri. Putem stabili două linii diferite. Prima este cea de patologie neurologică şi neurochirurgicală, care constă, din nefericire, în leziuni intracraniene, tumorale, vasculare, de diferite tipuri. Apoi sunt discopatiile cervicale, toracale şi lombare, şi mai sunt nervii care merg spre mână de pildă, adică afectarea nervilor periferici. Toate acestea ţin de neurochirurgie. Şi mai sunt şi altele, precum epilepsii sau nevralgia de trigemen, pe toate le constatăm şi trebuie să le găsim o soluţie neurochirurgicală.
Al doilea grup mare e al pacienţilor care au o serie întreagă de afecţiuni la limită şi care s-au decompensat în timpul pandemiei de COVID-19, mai ales acest burnout care a apărut şi care este pandemia secolului XXI – o „epuizare nervoasă“ care s-a accentuat în această perioadă. Burnout-ul arată că acest creier al nostru, atât de superb, este suprasolicitat. Avem foarte multe informaţii în cutia craniană, creierul le adună ca un supercalculator şi vrea să răspundă la toate. Uitaţi-vă câte lucruri trebuie să facem noi pe minut. Cu cât faci mai multe lucruri, cu atât mai mult informaţiile cresc în cascadă. Sunt prea multe informaţii, prea multă activitate pe săraca celulă nervoasă, care nu se mai poate odihni. Iar când spunem: „Gata, mă odihnesc“, urmează breaking news, urmează filme care sunt fascinante şi care îţi captează mintea, urmează nopţi în care eşti privat de somn, din cauza multiplelor griji sau necazuri pe care le avem. Iar dimineaţa te scoli şi eşti în continuare obosit. Acesta este burnout.", a precizat dr. Vlad Ciurea.
"Nu trebuie să ne îndopăm de dimineaţă cu multe lucruri, trebuie să mâncăm foarte puţin şi cu multă atenţie. Există aceste sucuri naturale sau cafeaua, care stimulează, sunt toate formele de seminţe, nuci, fructele – toate ne fac bine dimineaţa şi ne pun în mişcare. De ce? În interiorul lor se află nişte substanţe care, ca petalele unei flori, conţin neurotransmiţători. Iar când primeşte aceşti neurotransmiţători, creierul este foarte fericit. Aşa se produce un hormon – hormonul fericirii, serotonina. Deci eu dimineaţa trebuie să fac tot posibilul să ingerez substanţe care să-mi producă hormonul fericirii. Apropo de fericire, mai e o problemă de care trebuie să ţinem cont dimineaţa: nu încărcaţi creierul cu breaking news, mai bine ascultaţi o melodie care vă place, face foarte bine. Un alt lucru foarte important: încercaţi, dimineaţa, să faceţi lucrurile încet, nu pe fugă, nu cu o cafea băută pe jumătate. Lucrurile trebuie făcute, după cum zic germanii: „Mai încet, dar sigur“ – proverbul german: „Langsam aber sicher“. Să ştiţi că eu, când am fost în Germania, nu i-am văzut aşa grăbiţi şi agitaţi cum suntem noi, românii.", a declarat reputatul medic Ciurea.
"Creierul, acest suprem organ, este prea hăituit, prea folosit, şi atunci apare suprasolicitarea. Şi un alergător, aleargă cât aleargă, dar, la un moment dat, spune: „Nu mai pot“. În primul rând, privarea de somn afectează celula nervoasă. În timpul somnului se acumulează nişte substanţe (aminolizii) pe care nişte mici celule denumite microglii le neutralizează complet. Microglia este foarte importantă pentru că ea curăţă – ca pe un copăcel – celula nervoasă de uscături, iar aceasta poate funcţiona normal. Dacă nu le-ar îndepărta, aceşti amiloizi s-ar depune, iar celula n-ar mai putea funcţiona. Aşa se ajunge la Alzheimer. Iar noi, în România, avem o creştere a cazurilor de Alzheimer şi de Parkinson – care au venit odată cu creşterea gradului de civilizaţie. Dacă aţi căuta să vedeţi câţi actori de la Hollywood şi câţi preşedinţi de ţară au făcut această boală, v-aţi speria. De ce? De suprasolicitare, de suprafolosire cerebrală şi de privare de somn sau din cauza obiceiurilor de a folosi tot soiul de substanţe stimulatoare sau activatoare ale sistemului nervos.", a conchis dr. Vlad Ciurea.
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.