Sistemul nervos central al organismului reacționează prea puțin seara față de stresul psihologic acut, și categoric mult mai slab decât o face dimineața, potrivit cercetărilor efectuate la Universitatea Hokkaido din Japonia.
În studiul publicat în revista Neuropsychopharmacology Reports, fiziologul medical Yujiro Yamanaka și colegii săi au recrutat 27 de tineri, voluntari sănătoși, cu program de lucru și obiceiuri de somn normale, pentru a afla dacă axa „hipotalamo-pituitar-suprarenală" (HPA) răspunde diferit la stres psihologic acut, la diferite ore din zi.
Nu luptă așa cu o face dimineața
Axa HPA conectează sistemele nervoase și endocrine centrale ale corpului. Cortizolul, hormonul principal de stres la om, este eliberat timp de mai multe ore când axa HPA este activată de un eveniment stresant. Acest lucru ajută organismul să furnizeze energie în fața unei nevoi percepute de a lupta și de a se apăra. Nivelurile cortizolului sunt, de asemenea, reglementate de un ceas circadian din creier și sunt în mod normal ridicate dimineața și joase seara.
Echipa a măsurat mai întâi ritmul diurn al nivelurilor cortizolului salivar de la voluntari pentru a stabili o linie de referință. Voluntarii au fost apoi împărțiți în două grupuri: unul care a fost expus la un test stresant dimineața, la două ore după timpul normal de trezire, și altul care a fost expus la stres seara, la zece ore după timpul de trezire.
Puși să dea un fel de examen
Testul a durat 15 minute și a constat în pregătirea și susținerea unei prezentări în fața a trei intervievatori instruiți și a unui aparat de fotografiat, plus efectuarea de calcule mentale. Eșantioanele de salivă au fost luate o jumătate de oră înainte de începerea testului, imediat după și la intervale de zece minute timp de încă jumătate de oră.
Cercetătorii au descoperit că nivelul de cortizol salivar a crescut semnificativ la voluntarii care au susținut testul de stres dimineața, în timp ce niciun astfel de răspuns nu a fost observat la cei care au avut testul seara. Tensiunea voluntarilor, pe de altă parte, un indicator al sistemului nervos simpatic care răspunde imediat la stres, nu diferă în funcție de momentul testării.
Într-un material dat publicității de Universitatea Hokkaido, profesorul asociat Yujiro Yamanaka a comentat: „Corpul poate răspunde la evenimentul de stres de dimineață prin activarea axei HPA și a sistemului nervos simpatic, dar trebuie să răspundă și evenimentului de stres de seara, prin activarea sistemului nervos simpatic. Studiul nostru sugerează o posibilă vulnerabilitate la stres seara. Dar este important să luăm în considerare ceasul biologic unic al fiecărui individ și timpul din zi când evaluează răspunsul la factori de stres și prevenindu-i!"
Studiul său, integral, poate fi consultat AICI.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Acest lucru îți devastează creierul, iar dacă locuiești în zona ASTA, ești cel mai expus.
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Când începe, de fapt, degradarea coloanei vertebrale. Vârsta de la care apare simptomatologia.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Evenimentul care îți degradează vasele de sânge din creier. Crește semnificativ riscul de demență. Perturbă fluxul sanguin din creier.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.