Afecțiunea se numește tulburare de comportament de somn cu micșare rapidă a ochilor (REM), iar aproximativ 1% dintre persoanele cu vârsta peste 50 de ani al căror somn fost analizat într-un studiu sunt diagnosticate cu aceasta.
„Tulburarea de comportament de somn REM este diferită de somnambulism. Apare doar în timpul somnului REM, când visăm”, a explicat autorul studului, dr. Ronald Postuma. Acesta este profesor de neurologie la Spitalul General din Montreal, Canada.
În mod normal, oamenii sunt temporar paralizați în timpul somnului REM. De obicei, aceasta îi împiedică pe oameni să-și trăiască fizic visele. Dar la persoanele cu tulburări de comportament de somn REM, ceva e în neregulă cu sistemul care paralizează oamenii în timpul somnului, a spus Postuma.
„Cei mai mulți dintre noi cred că acest comportament este normal", a spus el, adăugând că oamenii de multe ori nu întreabă medicul despre comportamentul lor bizar de somn până când nu lovesc pe cineva.
Or, în astfel de cazuri, unii pot deveni destul de violenți. De-a lungul istorie, în SUA, spre exemplu, unii au folosit chiar acest diagnostic, de tulburare a comportamentului în somnul REM, pentru a explica crimele violente în instanță.
Aproximativ 80% dintre pacienții cu tulburări de comportament în somn REM vor dezvolta, în timp, o afecțiune neurologică foarte gravă, cum ar fi boala Parkinson sau un tip de demență care afectează memoria și gândirea numita demență cu corpuri Lewy, potrivit studiului. Tulburarea poate fi, de altfel, un marker timpuriu al problemelor în sistemul neurologic al organismului, remarcă Postuma.
Pentru a identifica alți factori de risc legați de tulburări de comportament în somn REM, cercetătorii au cerut celor mai mult de 30.000 de participanți la un studiu pe termen lung cu privire la îmbătrânire, din Canada, să spună dacă au reacționat violent în somn vreodată sau au suspectat ca acționează așa.
Aproape 1.000 de persoane au spus că da.
Cercetătorii au descoperit că persoanele care suferă de tulburări de comportament de somn REM au fost de două ori mai susceptibile decât publicul larg să sufere de boli mintale și de mai mult de 2,5 ori mai susceptibile de a avea tulburare de stres post-traumatic. În plus, acești oameni aveau risc de 1,5 ori mai mare să sufere de o afecțiune psihologică.
Pentru participanții la studiu au fost, de asemenea, mult mai probabil să fi luat antidepresive – 13% dintre cei cu această afecțiune de somn au luat antidepresive, comparativ cu 6% care luat alte medicamente, a constatat studiul.
De asemenea, bărbații au un risc mai mare de a avea această afecțiune. Cei cu tulburări de somn aveau, de asemenea, o probabilitate mai mare să fie băutori moderați sau grei (alcoolici).
Dr. Postuma a arătat că este greu de spust dacă oricare dintre acești factori de risc provoacă tulburarea sau dacă ei pur și simplu ajută la dezvăluirea unei probleme deja existente și că este important să nu suprainterpretăm constatările studiului.
Dr. Thomas Kilkenny, directorul Departamentului de Medicina Somnului la Spitalul Universitar Staten Island din New York, a remarcat că studiul nu poate dovedi o legătură cauzală și de efect între oricare dintre factorii de risc și tulburarea comportamentului de somn REM. Totuși, el a arătat, pentru medicinet.com, că „lucrarea demonstrează asociații puternice".
Kilkenny a explicat că o limitare a studiului este aceea că se baza pe informații vine de la pacienți. Cu toate acestea, volumul foarte mare de pacienți evaluați dă putere de raportare, a adăugat el.
Dr. Postuma a subliniat că identificarea persoanelor cu tulburare de comportament de somn REM va deveni probabil mai importantă dacă se dezvoltă un medicament preventiv pentru boala Parkinson. El a spus că acest grup ar putea fi identificat înainte de apariția simptomelor Parkinson, făcându-l ideale pentru un studiu clinic preventiv de medicație.
Dar pentru moment, dacă sunteți violenți în timpul somnului sau aveți un partener care o face, dr. Postuma are un sfat pentru dvs.: „Dacă sunteți o persoană mai în vârstă care e violentă în timpul nopții, nu este normal! Mergeți la doctor".
Studiul, care a fost publicat online pe 26 decembrie în jurnalul Neurology, poate fi găsit AICI.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.