Obsesii, creier. O echipă de cercetători de la Universitatea Washington din Seattle, Canada, au făcut un studiu de caz pe un bărbat a cărui tulburare obsesiv-compulsivă era legată de curățenie, se arată într-un comunicat al Societății Americane de Fiziologie.
Potrivit sursei citate, această tulburare constituie o condiție de sănătate mintală care constă în tipare de gânduri și temeri nerezonabile (obsesii) care afectează oamenii să aibă gânduri și acțiuni repetitive (compulsii). Fără tratament, compulsiile pot întrerupe frecvent rutina zilnică a unei persoane și pot interfera cu relațiile personale și profesionale.
Se tratează prin medicamente și terapie comportamentală cognitivă, dar în unele cazuri nu sunt suficiente ca să gestioneze simptomele. Stimularea creierului, adică impulsuri electrice către zonele vizate ale creierului pentru a-și schimba activitatea, a devenit o opțiune terapeutică.
Cercetătorii au făcut un test pe un bărbat de 64 de ani cu tulburare obsesiv-compulsivă ale cărui compulsii implicau igiena personală. Simptomele sale nu au fost receptive la medicamente.
„Cercetătorii au explorat modul în care creierul reacționează fiziologic la compulsiile tulburării obsesiv compulsive prin efectuarea de stimulare intensă a creierului și provocând comportament compulsiv în timp ce omul a fost treaz în timpul intervenției chirurgicale. Echipa de cercetare a înregistrat și stimulat o regiune a creierului numită nucleu accumbens - o colecție de celule nervoase (neuroni) care joacă un rol important în circuitele de recompensare a creierului“, mai susține sursa citată.
Autorii studiului au supus bărbatul de 64 de ani la test. Au plasat microelectrozi în două spații diferite din apropierea nucleului accumbens, i-au dat omului o periuță de dinți și i-au cerut să-și "imagineze periajul dinților cu aceasta periuță murdară".
O zonă a arătat o creștere a activității neuronale în timpul provocării, iar cealaltă - o scădere relativă. „Acest lucru se datorează diferitelor tipuri de neuroni din cele două situri/spații și reacțiilor lor diferite față de declanșatorul verbal. Cu toate acestea, constatarea că provocarea obsesiei de contaminare a pacientului a provocat modificări fiziologice în [nucleul accumbens] este un prim pas înainte pentru a înțelege mai bine modul în care obsesiile sunt prelucrate în creierul uman", au transmis autorii studiului în comunicat.
Studiul a fost publicat în Journal of Neurophysiology. Se găsește AICI.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.