Cercetările recente sugerează că pierderea simțului olfactiv ar putea fi unul dintre primele semne ale bolii Alzheimer, apărând chiar înainte de apariția problemelor cognitive. Detectarea timpurie a acestei afecțiuni oferă cele mai mari șanse de a încetini progresia sa, iar studiile anterioare au identificat deja indicii ale bolii în vorbire, respirație și bacteriile intestinale.
Până acum, mecanismele exacte din spatele pierderii mirosului la pacienții cu Alzheimer erau neclare. Noua cercetare a analizat scanări PET și probe de țesut cerebral de la șoareci și oameni, pentru a identifica factorii responsabili.
Rezultatele indică un rol crucial al răspunsului imun al creierului: anumite celule imune specializate, numite microglia, distrug fibrele neuronale necesare pentru percepția mirosurilor.
Bulbul olfactiv este o structură cerebrală care primește semnale de la receptorii olfactivi din nas și le transmite altor zone ale creierului pentru procesare. Locus coeruleus, situat în trunchiul cerebral, influențează bulbului olfactiv și alte regiuni cerebrale prin fibre nervoase lungi.
"Acesta reglează mai multe mecanisme fiziologice, inclusiv fluxul sanguin cerebral, ciclurile somn-veghe și procesarea senzorială - în special simțul mirosului", explică neurobiologul Lars Paeger, de la Centrul German pentru Boli Neurodegenerative (DZNE).
Studiul sugerează că, în stadiile incipiente ale Alzheimerului, apar modificări importante la nivelul fibrelor nervoase ce leagă locus coeruleus de bulbului olfactiv.
Aceste modificări ale membranei neuronale implică mutarea unei grăsimi numită fosfatidilserină de la interior spre exteriorul membranei, semnalizând microgliei că fibrele afectate sunt defecte sau inutile. Drept urmare, microglia le distruge, provocând pierderea simțului mirosului.
"Aceste descoperiri ar putea deschide calea pentru identificarea timpurie a pacienților cu risc de Alzheimer, permițând teste suplimentare pentru confirmarea diagnosticului înainte de apariția problemelor cognitive", spune Joachim Herms, neurocercetător la DZNE.
Detectarea timpurie permite intervenția rapidă cu anticorpi împotriva beta-amiloidului, crescând probabilitatea unui răspuns pozitiv la tratament.
Pierderea mirosului nu trebuie ignorată: poate fi un semn timpuriu al Alzheimerului, iar înțelegerea mecanismelor care stau la baza acestui fenomen poate ajuta la diagnosticarea precoce și la aplicarea unor strategii eficiente de tratament.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.