Tomokazu Sumida, cercetător în laboratorul lui David Hafler, împreună cu alți doi profesori de la Yale au descoperit că sarea declanșează inflamația din scleroza multiplă. Ei au tras această concluzie după ce au cercetat celulele aflate într-un mediu cu sare care activaseră calea de semnalizare a beta-cateninei. Această cale, care a fost, de asemenea, implicată în dezvoltarea tumorilor de cancer, perturbă celulele T de reglementare și declanșează inflamația.
Riscul de a dezvolta scleroza multiplă apare prin creșterea interacțiunii dintre variante genetice relativ comune și factori de mediu, arată Medicalxpress.com.
Scleroza multiplă este cea mai gravă tulburare neurologică cronică în rândul adulților tineri, care se caracterizează prin neuroinflamația sistemului nervos central (SNC), mai ales a substanței albe, ca rezultat al unui ansamblu de componente clinice, patologice și imunologice, la care se adaugă interacțiunea dintre gene și mediul înconjurător. Boala degenerativă, autoimună, debutează inițial între vârstele de 20 și 40 de ani și este de două ori mai frecventă în rândul femeilor.
La nivel global, incidența bolii este de 2,5 la 100.000 de locuitori, în timp ce la nivel regional Europa ocupă un loc fruntaș cu o incidență de 3,8 la 100.000 de locuitori.
Printre factorii despre care se crede că ar contribui la apariția bolii este incriminat și fumatul. Studiile epidemiologice au arătat că acest obicei nociv crește riscul de scleroză multiplă cu 40-80%. Există o anumită legătură și cu prezența vitaminei D în corp, din dietă sau activată de lumina soarelui, observîndu-se în mod repetat zone de gradare geografică asociate cu scleroză multiplă, ratele de prevalență a bolii crescând odată cu latitudinea, odată cu depărtarea de ecuator.
În ceea ce privește consumul de sare, se știe că mai mult de 12 grame de sare pe zi înseamnă risc de boli comune precum: hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă, osteoporoză sau chiar diabet de tip 2.
Noul studiu al Universitatii de la Yale a fost publicat pe 29 octombrie în revista Nature Immunology.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.