Boala Parkinson este adesea asociată cu tremorul mâinilor, însă specialiștii atrag atenția că acest simptom nu este nici obligatoriu, nici cel mai timpuriu. De fapt, aproape 20% dintre pacienți nu dezvoltă niciodată tremor. În schimb, cercetările recente arată că există semnale de alarmă discrete care pot apărea chiar și cu 10–20 de ani înainte de diagnostic.
Potrivit neurologilor, recunoașterea acestor semne crește șansele de diagnostic precoce și de acces la tratamente care pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții.
Până la 95% dintre persoanele cu Parkinson prezintă diminuarea sau pierderea completă a mirosului, fenomen cunoscut sub numele de anosmie. Studiile indică apariția acestui simptom cu aproximativ 20 de ani înainte de diagnostic.
Profesorul Ronald Postuma, specialist în neurologie la McGill University, afirmă că multe persoane nu conștientizează problema, deoarece instalarea are loc treptat. Riscul de Parkinson crește de cinci ori la cei care își pierd mirosul.
Consecințele nu se limitează la alimentație sau greutate, ci includ riscuri de siguranță, precum incapacitatea de a detecta fum sau gaze.
Vorbirea, loviturile sau ridicarea bruscă din pat în timpul somnului reprezintă semne ale tulburării de comportament în somnul REM. În mod normal, corpul rămâne aproape complet paralizat în această fază a somnului, însă la unele persoane această protecție dispare.
Statisticile arată că între 50% și 70% dintre cei cu această tulburare dezvoltă Parkinson sau afecțiuni neurologice similare în următorii 5–10 ani. La persoanele de peste 50 de ani, riscul crește de peste 100 de ori comparativ cu populația generală.
Două treimi dintre pacienții cu Parkinson se confruntă cu constipație de durată. Experții explică fenomenul prin afectarea nervilor din tractul digestiv și prin rigiditatea musculară care influențează mișcările intestinale.
O analiză amplă a nouă studii a demonstrat că persoanele cu constipație prezintă un risc dublu de a dezvolta Parkinson. Un studiu desfășurat pe o perioadă de 24 de ani a asociat tranzitul intestinal mai rar de o dată pe zi cu o probabilitate crescută de boală.
Profesorul Postuma a subliniat pentru The Washington Post că inclusiv constipația apărută la vârste tinere poate indica un risc crescut peste decenii.
Amețeala frecventă la ridicarea în picioare poate indica hipotensiune ortostatică. Atunci când această problemă nu are legătură cu deshidratarea, medicația sau bolile cardiace, poate semnala o cauză neurologică.
Conform cercetărilor, aproximativ jumătate dintre pacienții cu formă neurologică a acestei afecțiuni ajung să dezvolte Parkinson sau boli înrudite. Un studiu cu urmărire pe 10 ani a asociat această problemă cu un diagnostic ulterior în până la 23% dintre cazuri.
Boala Parkinson nu are vindecare, însă tratamentele disponibile pot controla simptomele și pot încetini declinul funcțional. Medicii avertizează că, la apariția simptomelor motorii clasice, până la 70% dintre neuronii implicați în controlul mișcărilor sunt deja distruși.
Identificarea timpurie a acestor semne discrete oferă șansa unui diagnostic mai rapid și a unei intervenții care poate schimba semnificativ evoluția bolii.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.