Un nou studiu atrage atenția asupra pericolelor somnului în exces, asociat până acum doar cu oboseala cronică sau depresia. Dacă până acum lipsa somnului era cunoscută ca un factor de risc major pentru demență, un nou studiu realizat de oamenii de știință de la University of Texas Health Science Centre vine cu o concluzie surprinzătoare: și prea mult somn ar putea fi la fel de periculos.
Cercetarea arată că persoanele care dorm, în medie, nouă ore pe noapte prezintă semne de îmbătrânire accelerată a creierului, echivalentă cu adăugarea a șase ani și jumătate la vârsta biologică a acestuia. Această îmbătrânire se traduce, în timp, prin probleme de memorie și declin cognitiv.
Studiul a urmărit, pe o perioadă de aproape 20 de ani, 1.853 de adulți sănătoși cu vârste între 27 și 85 de ani. La fiecare patru ani, participanții au completat un chestionar privind durata somnului nocturn și au fost supuși unor evaluări riguroase ale funcțiilor cognitive: memorie, raționament verbal, orientare spațială și timp de reacție.
Rezultatele au arătat clar: cei care au dormit în mod constant mai mult de nouă ore pe noapte au obținut scoruri semnificativ mai slabe la toate testele cognitive, potrivit Daily Mail.
Potrivit cercetătorilor, cei mai afectați au fost participanții care prezentau simptome depresive și care dormeau mai mult de nouă ore pe noapte. Aceștia au obținut cele mai slabe rezultate la testele cognitive.
"Tulburările de durată și de tipar ale somnului contribuie la un risc crescut de deficite cognitive și boala Alzheimer", a explicat profesorul Young, coordonatorul studiului.
Totuși, nici persoanele fără depresie, dar care dormeau excesiv, nu au fost ferite de efecte negative: funcțiile cognitive generale și capacitatea de reproducere vizuală au fost afectate în mod vizibil și în rândul acestora.
Deși mecanismul exact prin care somnul în exces afectează sănătatea creierului nu este complet înțeles, un studiu suedez sugerează că alterarea ritmurilor circadiene ar putea fi de vină. Cercetătorii de la Karolinska Institutet susțin că somnul în timpul zilei ar putea afecta capacitatea creierului de a elimina deșeurile acumulate.
O altă ipoteză este că nevoia de somn excesiv ar putea fi, de fapt, un simptom precoce al demenței, nu neapărat o cauză.
Studiul vine în contextul în care tot mai multe cercetări indică faptul că aproape jumătate dintre cazurile de Alzheimer ar putea fi prevenite, prin modificarea stilului de viață. Un studiu publicat în The Lancet identifica 14 factori de risc modificabili, printre care pierderea auzului, colesterolul ridicat, lipsa exercițiilor fizice și tulburările de somn.
Potrivit Alzheimer’s Research UK, în anul 2022, 74.261 de persoane au murit din cauza demenței, față de 69.178 în anul anterior, boala devenind cea mai frecventă cauză de deces în Marea Britanie.
La nivel global, Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția că inactivitatea fizică – strâns legată de stilul de viață sedentar și somnul excesiv – este responsabilă pentru aproximativ 2 milioane de decese anual, fiind una dintre principalele cauze ale morții și dizabilității.
Cercetătorii subliniază că "durata lungă a somnului ar putea fi un factor de risc timpuriu și potențial reversibil" pentru declinul cognitiv. Echilibrul, atât în ceea ce privește durata somnului, cât și stilul de viață general, rămâne esențial în prevenirea bolii Alzheimer și altor forme de demență.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Evenimentul care îți degradează vasele de sânge din creier. Crește semnificativ riscul de demență. Perturbă fluxul sanguin din creier.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.