Tremorul, rigiditatea, pleoapa căzută sau simptomele care dispar pot ascunde boli neurologice. Dr. Gabriela Deak explică semnele care cer atenție.
Unele boli neurologice pot debuta cu simptome discrete, pe care pacientul sau familia le poate considera neimportante. Uneori, chiar și medicul de familie sau medicul neurolog poate avea nevoie de mai multe evaluări până la stabilirea diagnosticului.
De la boala Parkinson și miastenia gravis până la scleroza multiplă, recunoașterea primelor semne poate scurta drumul pacientului către diagnosticul corect și tratament.
Dr. Gabriela Deak, medic primar neurolog la Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița, a explicat pentru DC Medical care sunt principalele dificultăți în aceste cazuri și ce simptome ar trebui să atragă atenția.
La Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița funcționează programe naționale care oferă pacienților acces la diagnostic și tratament pentru mai multe afecțiuni neurologice.
Printre acestea se află Programul Național de Scleroză Multiplă, dar și Programul Național de Boli Rare pentru afecțiuni neurologice acute și cronice.
"În cadrul Spitalului și secției de neurologie desfășurăm programe naționale care vizează acești pacienți. Prin intermediul acestora putem asigura accesul pacienților.
În cadrul acestor programe avem Programul Național de Scleroză Multiplă, unde pacienții cu scleroză multiplă pot fi diagnosticați și tratați. Avem, de asemenea, Programul Național de Boli Rare pe patologie neurologică acută și cronică.
Pe patologia acută se încadrează pacienții cu miastenia gravis în fază acută și cei cu poliradiculonevrite acute. Pe patologia cronică avem pacienții cu CIDP, poliradiculonevrita cronică", a explicat dr. Gabriela Deak, medic primar neurolog la Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița, în exclusivitate pentru DC Medical.
Afecțiunile neurologice nu au întotdeauna un debut clar. Unele simptome pot fi ușoare, pot apărea și dispărea sau pot semăna cu manifestările altor probleme.
Din acest motiv, pacientul poate ajunge la mai multe consultații înainte de un diagnostic corect.
"În cazul acestor afecțiuni, e greu de pus diagnosticul. Pacientul ajunge prin mai multe spitale, la mai mulți doctori", a spus medicul neurolog.
Dr. Gabriela Deak atrage atenția asupra rolului medicului de familie, care poate observa primele semne și poate îndruma pacientul către neurolog.
"Este foarte important ca medicii de familie să fie sensibilizați vizavi de simptomatologia neurologică incipientă, deoarece, într-adevăr, sunt cazuri, inclusiv cu boală Parkinson sau cu alte afecțiuni neurologice, care ajung la medicul neurolog în stadii foarte tardive.
Ulterior, pacientul trebuie să ajungă la medicul specialist neurolog pentru evaluare și tratament corespunzător", a explicat dr. Gabriela Deak, medic primar neurolog la Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița, în exclusivitate pentru DC Medical.
Tremorul este unul dintre simptomele asociate frecvent cu boala Parkinson. Acesta nu este însă suficient pentru stabilirea diagnosticului.
Dr. Gabriela Deak explică faptul că medicul urmărește și alte modificări, unele dintre ele mai greu de observat de către pacient sau familie.
"Vis-a-vis de patologiile care au fost prezentate în cadrul conferinței, boala Parkinson, unde pacientul poate să prezinte tremor, dar tremorul nu este suficient ca să pui diagnosticul de boală Parkinson.
Sunt foarte mulți pacienți care vin cu tremor, dar de fapt nu prezintă boală Parkinson. Vin doar cu frica de a nu avea boală Parkinson.
Trebuie să aibă o bradikinezie, deci o lentoare în mișcare, și o rigiditate, o contractură musculară", a explicat dr. Gabriela Deak, medic primar neurolog la Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița, în exclusivitate pentru DC Medical.
Medicul spune că aceste modificări pot fi discrete la început.
"Uneori, aceste semne legate de bradikinezie și de rigiditate sunt mai puțin observabile atât de familie, cât și de către pacient. Inclusiv medicii de familie uneori poate că nu le recunosc și nu sesizează din timp, în fază incipientă, aceste modificări", a mai explicat medicul neurolog.
Miastenia gravis reprezintă un alt exemplu de afecțiune în care debutul poate fi dificil de recunoscut.
Simptomele pot varia de la o perioadă la alta, iar pacientul poate ajunge la medic cu manifestări aparent minore.
"Avem pacienții cu miastenia gravis, unde într-adevăr și aici pot fi probleme legate de depistarea precoce, pentru că inițial ei prezintă simptomatologie fluctuantă și poate minoră", a subliniat medicul.
Dr. Gabriela Deak oferă exemplul unui pacient tânăr care a ajuns recent la camera de gardă.
"Chiar recent am avut un tânăr în gardă cu o astfel de patologie, care s-a prezentat doar pentru ușoare tulburări de vedere și ușoară lentoare în ridicarea pleoapei.
Simptomatologia a dispărut după internare. A doua zi dimineață pacientul era bine și nici nu a mai reapărut pe perioada internării, cu un examen neurologic absolut normal.
Dar, după o evaluare și o reevaluare în dinamica pacientului, după un set de analize, uneori și în acest caz chiar s-a repetat electroneurografia și decrementul miastenic, pentru că inițial era absolut normal.
Cu teste de laborator specifice am reușit să diagnosticăm foarte rapid și să-l tratăm, inclusiv cu timectomie, pentru că era cumva un nodul timic, iar pacientul merge foarte bine", a explicat dr. Gabriela Deak, medic primar neurolog la Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița, în exclusivitate pentru DC Medical.
Tocmai acest tip de evoluție poate face ca boala să treacă neobservată.
"Putea să scape foarte ușor, mai ales pentru o persoană care nu este în specialitatea neurologiei, dar uneori și pentru neurologi poate să pună probleme deosebite astfel de cazuri", a explicat medicul.
Și scleroza multiplă poate ridica probleme de diagnostic, mai ales la începutul bolii. Afecțiunea apare cu predilecție la persoane tinere, iar primele manifestări nu sunt întotdeauna ușor de asociat cu o boală neurologică.
"Scleroza multiplă este o afecțiune care afectează cu predilecție persoanele tinere și care inițial poate să se manifeste cu simptome destul de nespecifice.
Nu de foarte puține ori pacienții se prezintă la foarte multe cabinete și la foarte multe consultații fără să se reușească să se pună diagnosticul.
Uneori ajung să fie tratați chiar în compartimentele sau la cabinetele de psihiatrie, deoarece aceste simptome sunt puse pe baza unor probleme legate de partea emoțională", a explicat dr. Gabriela Deak, medic primar neurolog la Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița, în exclusivitate pentru DC Medical.
Diagnosticul corect poate apărea după evaluări repetate și monitorizarea evoluției simptomelor.
"După evaluări corecte, repetate, monitorizare în dinamică și o legătură strânsă între medic și pacient, se stabilește un diagnostic corect.
Datorită accesului mult mai facil acum la investigații de înaltă performanță, RMN și alte investigații de laborator, reușim să stabilim un diagnostic corect mult mai rapid și pacientul să poată să ajungă pe tratamentul corespunzător în timp cât mai scurt", a explicat dr. Gabriela Deak.
Nu orice tremor, tulburare de vedere sau senzație de încetinire indică o boală neurologică. Totuși, anumite simptome persistente sau repetate merită o evaluare medicală.
În funcție de afecțiune, medicul poate urmări:
Important este contextul în care apar aceste manifestări. Un singur simptom nu stabilește un diagnostic.