Un neurolog propune o nouă abordare pentru prevenirea accidentului vascular cerebral (AVC): nu doar controlul tensiunii arteriale, al colesterolului și al diabetului, ci și o mai mare atenție acordată îmbătrânirii biologice.
Vârsta din buletin nu spune totul despre sănătatea vaselor de sânge. Starea arterelor poate oferi indicii despre îmbătrânirea cardiovasculară și riscul de AVC.
Inflamația cronică și reducerea producției de energie la nivel celular sunt procese asociate îmbătrânirii care pot contribui și la apariția unor factori de risc, precum hipertensiunea și diabetul.
Prevenția începe cu măsuri cunoscute: controlul tensiunii arteriale și al colesterolului LDL, o alimentație de tip mediteranean, mișcare regulată, somn suficient și tratarea corectă a tulburărilor de ritm cardiac.
Nu toate soluțiile promovate pentru longevitate au dovezi solide. Testele de vârstă biologică și screeningul prin RMN al întregului corp nu au, în prezent, suficiente dovezi pentru a justifica entuziasmul din jurul lor.
Multă vreme, prevenirea accidentului vascular cerebral s-a concentrat pe o serie de factori de risc tratați, de multe ori, separat: tensiunea arterială crescută, colesterolul ridicat, diabetul, fumatul și lipsa activității fizice. Un neurolog consideră însă că această abordare ar trebui completată cu o perspectivă mai largă, care să țină cont de felul în care îmbătrânește organismul.
Dr. Gustavo Saposnik, neurolog și cercetător la Spitalul St. Michael’s din Toronto, susține că accidentul vascular cerebral nu ar trebui privit întotdeauna ca un eveniment vascular izolat. În anumite cazuri, acesta poate fi primul semn evident că procesele de îmbătrânire biologică se accelerează.
Ideea este prezentată într-un articol publicat în revista Stroke, în care medicul propune integrarea cunoștințelor despre longevitate în strategiile de prevenire a AVC.
„Ceea ce aduce știința longevității este un principiu organizatoric”, explică Saposnik, profesor de neurologie la Universitatea din Toronto și director al Unității de Cercetare în Neuroștiințe privind Rezultatele Accidentelor Vasculare Cerebrale și Luarea Deciziilor de la Unity Health Toronto.
El consideră că prevenția ar trebui să urmărească nu doar fiecare factor de risc în parte, ci și procesele biologice care pot contribui la apariția mai multor probleme de sănătate.
Vârsta cronologică arată câți ani au trecut de la naștere. Vârsta biologică încearcă să reflecte starea organismului și modul în care acesta a îmbătrânit. Cele două nu sunt neapărat identice, iar starea vaselor de sânge poate oferi indicii importante despre sănătatea cardiovasculară.
„Nu este vorba de zece bătălii separate, ci de una singură, împotriva ritmului îmbătrânirii biologice. Ziua ta de naștere indică vârsta cronologică, dar starea arterelor este cea care ne arată cât de bătrân ești și care este riscul tău de a suferi un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral”, spune neurologul.
Printre procesele asociate îmbătrânirii se numără inflamația cronică și reducerea producției de energie la nivel celular. Acestea pot contribui la apariția unor afecțiuni precum hipertensiunea arterială și diabetul, care, la rândul lor, cresc riscul de AVC.
În același timp, longevitatea nu înseamnă automat și mai mulți ani trăiți în stare bună de sănătate. Potrivit articolului, accidentul vascular cerebral apare tot mai frecvent și la adulții mai tineri decât în generațiile anterioare, în timp ce incidența sa este în creștere și în rândul persoanelor în vârstă.
Deși cercetarea îmbătrânirii biologice deschide noi direcții, neurologul pune accentul pe măsuri de prevenție deja cunoscute. Acestea nu presupun intervenții spectaculoase, ci controlul consecvent al factorilor care influențează sănătatea vaselor de sânge.
Printre recomandările sale se numără:
Controlul tensiunii arteriale, unul dintre elementele esențiale ale prevenirii accidentului vascular cerebral.
Adoptarea unei diete de tip mediteranean, ca parte a unui stil de viață care susține sănătatea cardiovasculară.
Cel puțin 150 de minute de activitate fizică aerobică pe săptămână, distribuite în funcție de posibilitățile fiecărei persoane.
Asigurarea a cel puțin șase ore de somn odihnitor pe noapte, potrivit recomandărilor prezentate de autor.
Scăderea colesterolului LDL, cunoscut drept colesterolul asociat formării plăcilor de aterom.
Tratarea adecvată a tulburărilor de ritm cardiac, în special a fibrilației atriale, care poate crește riscul de AVC.
Aceste măsuri trebuie privite împreună, nu ca soluții independente. De exemplu, o persoană poate avea o alimentație echilibrată, dar să aibă în continuare tensiunea arterială crescută sau o tulburare de ritm cardiac care necesită tratament.
Mesajul medicului este că prevenția trebuie să țină cont de ansamblul factorilor care influențează riscul, iar problemele identificate trebuie urmărite și tratate corespunzător.
Interesul pentru îmbătrânirea biologică a adus în atenția publicului teste care încearcă să estimeze vârsta organismului, investigații RMN ale întregului corp și diverse produse promovate pentru prelungirea vieții.
Saposnik avertizează însă că dovezile care susțin aceste abordări rămân limitate. Faptul că un test promite să arate cât de repede îmbătrânește organismul nu înseamnă automat că folosirea lui poate preveni un accident vascular cerebral.
Neurologul atrage atenția asupra unor indicatori mai concreți ai sănătății vasculare, precum încărcătura de plăci de aterom din arterele carotide și femurale. Aceste acumulări pot oferi indicii despre afectarea vaselor și despre riscul cardiovascular viitor.
Ideea nu este că o singură investigație poate prezice cu certitudine un AVC, ci că evaluarea sănătății vaselor trebuie să se bazeze pe indicatori relevanți, interpretați în context medical.
O altă problemă abordată de Saposnik ține de comportamentul uman. Deși există recomandări clare pentru reducerea riscului de AVC, mulți oameni amână schimbările necesare, mai ales atunci când nu simt că au o problemă.
Hipertensiunea și colesterolul crescut pot evolua fără simptome evidente. În aceste condiții, beneficiul tratamentului sau al schimbării stilului de viață poate părea îndepărtat, în timp ce efortul necesar este resimțit imediat.
Cercetările neurologului urmăresc și modul în care oamenii iau decizii atunci când trebuie să cântărească un risc prezent, dar greu de observat, în raport cu un beneficiu care ar putea apărea peste ani.
În opinia sa, simpla furnizare a informațiilor nu este întotdeauna suficientă. Contează și felul în care este organizat sistemul medical, astfel încât pacienților să le fie mai ușor să urmeze recomandările.
Saposnik face referire la ceea ce economiștii comportamentali numesc „nudges”, adică mici schimbări în modul în care sunt prezentate opțiunile sau organizate deciziile, pentru a încuraja comportamente mai bune.
În practica medicală, acestea pot însemna o rețetă care precizează clar doza și data controlului, programarea unei consultații ulterioare încă de la prima vizită sau afișarea vizibilă a valorii-țintă a tensiunii arteriale, atât pentru medic, cât și pentru pacient.
Scopul este ca recomandările să nu rămână doar la nivelul unor sfaturi generale, ci să se transforme în acțiuni concrete și verificabile.
„Știm ce previne accidentele vasculare cerebrale. Întrebarea mai dificilă este ce îl determină pe cineva să acționeze în consecință”, spune neurologul.
Aceeași problemă poate apărea și în cabinetul medical. Medicul vorbește despre inerția terapeutică, tendința de a amâna intensificarea tratamentului chiar și atunci când factorii de risc rămân necontrolați.
El explică faptul că efectele unei intervenții medicale pot fi vizibile imediat, în timp ce consecințele amânării tratamentului pot apărea mult mai târziu. Această diferență poate influența deciziile atât ale pacienților, cât și ale profesioniștilor din sănătate.
Pentru a încuraja o mai bună urmărire a tratamentului, Saposnik recomandă ca pacienții să pună trei întrebări simple: Care este obiectivul meu? L-am atins? Și când intervenim dacă nu l-am atins?
Tehnologia purtabilă, inclusiv ceasurile inteligente care monitorizează pulsul și pot semnala anumite tulburări de ritm, reprezintă o altă direcție de interes. Totuși, medicul avertizează că utilitatea acestor dispozitive nu trebuie exagerată.
Saposnik folosește el însuși un ceas inteligent și a experimentat o situație care arată limitele tehnologiei. În timpul unui zbor, a primit o alertă privind o posibilă fibrilație atrială. Ulterior, s-a stabilit că avertizarea era legată de mișcarea și vibrațiile avionului, nu de un eveniment medical real.
Experiența i-a arătat câtă anxietate pot provoca alertele false. O notificare a unui dispozitiv nu reprezintă, prin ea însăși, un diagnostic și nu trebuie confundată cu o confirmare a unei afecțiuni.
De altfel, potrivit articolului, niciun studiu clinic major nu a demonstrat până acum că monitorizarea prin ceasuri inteligente reduce rata accidentelor vasculare cerebrale.
Aceste dispozitive pot avea totuși un rol util dacă îi încurajează pe oameni să fie mai activi, să-și urmărească anumite obiceiuri și să solicite o evaluare medicală atunci când este cazul.
Articolul, realizat în colaborare cu dr. Conrado Estol, neurolog specializat în accidente vasculare cerebrale din Argentina, propune o perspectivă mai largă asupra prevenției: nu este suficient să evităm un eveniment medical grav, ci trebuie să urmărim și menținerea calității vieții pe termen lung.
Un accident vascular cerebral poate avea consecințe importante asupra mobilității, capacității de gândire și independenței unei persoane. De aceea, autorii consideră că prevenția trebuie să urmărească și reducerea numărului de ani trăiți cu dizabilități sau declin cognitiv.
Saposnik lucrează, de asemenea, la înființarea Clinicii de Prevenire a Infarctului Silențios (SIC), un proiect care ar urma să folosească cercetările sale pentru a aborda legătura dintre evenimentele cerebrovasculare și îmbătrânirea biologică.
În paralel, neurologul încearcă să facă rezultatele cercetărilor mai accesibile publicului, astfel încât datele medicale să se transforme în informații care îi ajută pe oameni să ia decizii concrete.
„Rezultatul pe care mi-ar plăcea cel mai mult să-l urmăresc nu este prevenirea accidentelor vasculare cerebrale, ci anii trăiți fără dizabilități. Acesta este adevăratul obiectiv”, a spus Saposnik.
Mesajul central al articolului este că prevenirea accidentului vascular cerebral nu trebuie să înceapă abia atunci când apar simptomele sau când sunt descoperite probleme grave. Controlul factorilor de risc, urmărirea obiectivelor medicale și adoptarea unor obiceiuri sănătoase pot contribui la protejarea sănătății vasculare pe termen lung.
Sursa: Gustavo Saposnik și colab., „Prevenirea accidentului vascular cerebral în era longevității: un cadru integrat pentru îmbătrânirea cerebrovasculară și biologică”, revista Stroke (2026). DOI: 10.1161/strokeaha.126.056919.